Suntem mai bogati, dar doar pe hartie. De ce cresterea puterii de cumparare nu se simte si in buzunare in Romania

Suntem mai bogati, dar doar pe hartie. De ce cresterea puterii de cumparare nu se simte si in buzunare in Romania putere de cumparareromaniainflatiesalariivenituri romania

Avem, pe hartie cel putin, mai multi bani ca oricand, insa diferentele dintre regiunile in care traim raman ametitor de mari. Potrivit studiului european NIQ GfK - Purchasing Power Europe 2025, Romania a urcat un loc in clasamentul continental al puterii de cumparare, ajungand pe pozitia 31 din 42 de tari. Puterea medie de cumparare a crescut la 11.105 euro pe locuitor, echivalentul a 55% din media europeana. Este un pas inainte, dar unul care ascunde o realitate destul de fragmentata. Avem o capitala tot mai bogata si o tara reala care ramane mult in urma.


Bucurestiul continua sa domine topul national cu o putere de cumparare de 22.676 de euro pe cap de locuitor, de peste patru ori mai mare decat cea din Vaslui, unde media este de 5.379 de euro. Practic, un locuitor al Capitalei are la dispozitie, pentru cheltuieli si economii, suma pe care un vasluian ar putea-o castiga in patru ani. 

Aceasta discrepanta uriasa face din Bucuresti o insula de prosperitate in mijlocul unei Romanii inca sarace. Nivelul de trai din Capitala este apropiat de cel din regiunile industriale ale Poloniei sau Cehiei, in timp ce estul si sudul tarii raman comparabile cu zonele cele mai sarace din Balcani.

Studiul arata ca diferentele dintre judete s-au redus usor in 2025, dar Romania continua sa aiba cele mai mari dezechilibre interne din Europa Centrala si de Est. In topul celor mai prospere zece judete, dupa Bucuresti se afla Cluj, Timis, Ilfov, Brasov, Sibiu, Arges, Constanta, Prahova si Arad. La polul opus, Vaslui, Botosani, Teleorman, Mehedinti si Calarasi raman constant pe ultimele locuri. 

Diferentele nu sunt doar statistice, ele putand fi vazute cu ochiul liber in infrastructura, educatie, investitii si acces la servicii publice. Practic, Romania este impartita in doua: un vest urbanizat si conectat la investitii, si un est care abia tine pasul cu prezentul.

Cu o medie de 11.105 euro pe cap de locuitor, Romania ramane sub Polonia (14.156 euro) si Cehia (15.928 euro), dar peste Bulgaria, care a fost candva la jumatate din nivelul romanesc. Evolutia este una pozitiva, insa decalajele fata de Vest raman semnificative. In Germania, puterea de cumparare medie depaseste 29.500 euro, iar in Danemarca urca la peste 33.000. 

Asta inseamna ca un roman are de aproape trei ori mai putina putere de cumparare decat un vest-european. Chiar si asa, Romania se numara printre tarile cu cea mai rapida crestere procentuala a veniturilor disponibile din ultimii cinci ani, datorita majorarilor salariale si a expansiunii sectorului IT si al serviciilor.

Banii sunt mai multi, dar valoarea lor e mai mica

Cresterea veniturilor nu se traduce automat in bunastare. Inflatia ridicata din ultimii ani, in special la alimente, energie si chirii, a erodat o parte importanta din castigurile salariale. Desi cifrele arata mai multi bani in buzunar, perceptia oamenilor este ca acestia nu ajung mai departe, arata analiza NIQ GfK. Puterea reala de cumparare depinde de cat costa traiul de zi cu zi, nu doar de salariul incasat. 

Un exemplu concret: in 2025, alimentele de baza s-au scumpit cu peste 8%, iar facturile la energie cu 6%, in timp ce salariul mediu net a crescut cu doar 9%. Observam astfel o balanta fragila care explica de ce multi romani simt economia altfel decat o arata cifrele.

La nivel continental, media puterii de cumparare este de 20.291 euro, in crestere cu 4% fata de anul precedent. In varful clasamentului se afla Liechtenstein, cu 71.130 euro pe cap de locuitor, urmat de Elvetia (53.011 euro) si Luxemburg (38.929 euro). La coada se situeaza Ucraina, cu doar 2.946 euro. 

Diferenta dintre primul si ultimul loc este de 24 de ori. Un contrast urias, dar totusi mai mic decat acum un deceniu, cand raportul era de 66 la 1. Semn ca, desi lent, estul Europei reduce distanta fata de Vest. Romania este parte a acestui proces, dar cu un ritm mai incet decat vecinii sai.

Intorcandu-ne la meleagurile noastre, studiul confirma o realitate care nu mai poate fi ignorata, si anume ca Romania se dezvolta in doua viteze. In marile orase si zonele periurbane, salariile medii au depasit 1.500 de euro net, iar consumul este apropiat de cel din sudul Europei. In schimb, in mediul rural, veniturile disponibile raman sub 700 de euro lunar, iar cheltuielile de baza consuma peste 70% din bugetul unei familii. In aceste cazuri, prosperitatea nu se simte in cifre, ci doar pe ecran, la televizor.

        Citeste si: Banii din banci devin mai greu de accesat. Se inaspresc conditiile de creditare la inceput de 2026

Sursa foto: freepik.com