Taxe mai mari, bani mai putini. Cum a ajuns Guvernul Bolojan sa piarda venituri dupa cresterea TVA

Taxe mai mari, bani mai putini. Cum a ajuns Guvernul Bolojan sa piarda venituri dupa cresterea TVA ilie bolojanmasuri fiscalecresteri preturiinflatie

Cresterea taxelor, prezentata de Guvernul Bolojan drept solutia necesara pentru a reduce deficitul bugetar, nu a produs rezultatul asteptat. In septembrie 2025, incasarile din TVA au scazut in loc sa creasca, desi cotele au fost majorate cu doua procente. Ministerul Finantelor a raportat o diminuare de aproape 350 de milioane de lei fata de luna august. Efectul a aparut rapid, pentru ca romanii au reactionat imediat la preturile mai mari si au cumparat mai putin. Majorarile de TVA s-au transmis aproape integral in preturile de la raft, iar bugetul de stat a incasat cu aproape 3% mai putin fata de luna precedenta.


Datele arata o tendinta clara. Produsele de baza s-au scumpit vizibil, iar consumatorii au inceput sa isi ajusteze comportamentul. In doar cateva saptamani, vanzarile din majoritatea categoriilor afectate de noile cote au scazut, iar lanturile comerciale confirma o reducere a volumelor cumparate. Statisticile INS sustin aceasta evolutie, pentru ca in septembrie consumul a coborat cu peste 7% fata de luna anterioara. Pentru o economie dependenta in proportie ridicata de consumul intern, o astfel de scadere este semnificativa si indica un blocaj in lant.

Pe de alta parte, Romania a bifat una dintre cele mai abrupte scaderi ale consumului din Uniunea Europeana. Eurostat arata ca, in septembrie 2025, Romania a inregistrat un declin de 4,5% al consumului, depasita doar de Estonia. Contextul european este relevant, pentru ca in multe state cresterea taxelor a fost evitata tocmai din teama ca va afecta nivelul cheltuielilor populatiei. In Romania, efectul s-a produs imediat, iar consumatorii au devenit tot mai atenti la fiecare achizitie. Multi au renuntat la produsele premium, trecand la alternative mai ieftine sau la cantitati mai mici.

Consumul scade din ce in ce mai puternic din cauza scumpirilor 

Politica fiscala a noului Executiv a mizat pe ideea ca majorarea TVA si a altor taxe va acoperi o parte semnificativa a deficitului bugetar, estimat la aproape 10% din PIB in 2025. Premierul Ilie Bolojan a explicat inca de la inceput ca masurile sunt necesare pentru a readuce Romania pe o traiectorie stabila si pentru a evita o criza bugetara in 2026. Scaderea incasarilor fiscale, insa, arata limitele acestui plan. Atunci cand preturile cresc peste posibilitatile de cumparare ale populatiei, rezultatul nu este o colectare mai buna, ci o reducere a volumelor vandute.

In acelasi timp, Banca Nationala avertizeaza ca inflatia va ramane ridicata pana la finalul anului. BNR estimeaza o rata de 9,6% in decembrie 2025. O inflatie mare, combinata cu cresterea taxelor, reduce veniturile reale ale populatiei si erodeaza increderea in economie. In aceste conditii, consumatorul devine prudent, amana achizitiile mari, reduce cheltuielile neesentiale si cauta produse mai ieftine. Toate aceste comportamente lovesc direct in veniturile fiscale.

Pentru guvern, situatia se dovedeste a fi o provocare dificila. Pe de o parte, Executivul trebuie sa reduca deficitul si sa respecte angajamentele cu institutiile europene. Pe de alta parte, orice masura care apasa pe consum va continua sa scada veniturile la buget. Premierul mizeaza pe o lupta mai eficienta impotriva evaziunii si pe reducerea cheltuielilor administrative, insa aceste masuri necesita timp si capacitate administrativa. Deocamdata, cifrele arata ca mecanismul clasic de crestere a taxelor a lovit direct in consum, fara sa aduca un plus semnificativ la buget.

Un alt efect vizibil este schimbarea obiceiurilor de cumparare. Comerciantii observa ca romanii sunt tot mai atenti la promotii, aleg produse la oferta si evita categoriile unde majorarile de TVA au ridicat preturile mai agresiv. Atentia la pret se regaseste si in comertul online, unde achizitiile au incetinit. Pentru multe familii, calculul lunar devine mai strict, pentru ca facturile, alimentele si serviciile au devenit mai scumpe simultan, iar veniturile nu au crescut pe masura acestor costuri.

Pentru economie, scaderea consumului nu este doar o problema de incasari bugetare. Inseamna mai putine afaceri care investesc, mai putine locuri de munca create si un ritm mai lent al intregii activitati economice. Investitorii urmaresc aceste tendinte, iar incertitudinea fiscala poate descuraja proiectele mari. Economia Romaniei este vulnerabila in fata unei incetiniri prelungite, pentru ca nu are suficient export sau industrie pentru a compensa un consum intern slab.

         Citeste si: Statul nu mai face fata. Vin decreteii si sistemul de pensii se clatina serios

Sursa foto: freepik.com