Taxe mai mari, salarii inghetate, inflatie ridicata. BNR vine cu vesti rele: Nu se poate vorbi despre relansare economica in 2026
Razboiul din Orientul Mijlociu nu este doar o informatie externa de la categoria "fapt divers", ci un nou soc care loveste direct economia Romaniei. Intr-un context deja fragil, marcat de un deficit bugetar ridicat si masuri dificile de ajustare, perspectiva pentru 2026 devine tot mai complicata.
Potrivit unui raport al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), economia nu da semne reale de relansare, iar efectele cumulate ale crizei energetice si ale politicilor fiscale se resimt deja in buzunarele romanilor.
„Nu se poate vorbi despre relansare economica in 2026”
Potrivit calculelor BNR, chiar daca exista investitii si unele masuri de sprijin, economia nu are forta necesara pentru o revenire solida anul viitor.
Cresterea preturilor la energie, alimentata de conflictul din regiune, impreuna cu masurile interne precum majorarea taxelor, inghetarea salariilor si pensiilor, au dus la un efect in lant. Inflatia a crescut, iar puterea de cumparare a scazut, ceea ce limiteaza serios cresterea economica.
In acelasi timp, BNR transmite ca nu sunt necesare taxe suplimentare peste cele deja adoptate pentru atingerea tintei de deficit de 6,2% din PIB, insa ajustarea fiscala trebuie sa continue fara abateri.
„Cresterea de taxe… a fost necesara”
Banca Centrala explica deschis compromisurile dure din spatele acestor decizii.
„Cresterea de taxe si impozite, desi dureroasa pentru cetateni, a fost necesara. Numai o taiere de cheltuieli (...) nu facea posibila atingerea tintei de deficit”, spune BNR in raport.
Institutia subliniaza ca inghetarea salariilor si pensiilor, in conditiile unei inflatii de peste 7%, a fost sustinuta indirect de cresterea taxelor si de liberalizarea preturilor la electricitate, ceea ce a generat un nou val inflationist.
Mai mult, BNR puncteaza o realitate incomoda si spune ca „nu putea fi evitata o inflatie mai mare in conditiile cresterii taxelor si impozitelor”.
In esenta, Romania a ales o varianta dificila, respectiv ajustarea deficitului „platita” prin inflatie, in lipsa posibilitatii de a reduce drastic cheltuielile publice.
Ce sa alegem mai intai? Sa stimulam economia sau sa reducem deficitul? - aceasta e marea dilema a economistilor
Una dintre cele mai importante idei din raport este imposibilitatea de a avea simultan doua lucruri dorite de toata lumea: deficit mai mic si economie stimulata.
„Sau o alta dilema: poti avea consolidare bugetara (...) concomitent cu stimulare economica? Evident ca nu se poate”- spune BNR.
Asta inseamna ca masurile luate pentru stabilizarea finantelor publice franeaza inevitabil cresterea economica pe termen scurt.
In pofida investitiilor record, economia nu accelereaza
In mod paradoxal, statul investeste masiv, dar economia nu creste pe masura. Pentru 2026, investitiile publice sunt estimate la aproximativ 8% din PIB – un nivel record comparativ cu ultimul deceniu. Cu toate acestea, efectele nu se vad imediat.
BNR explica faptul ca veniturile reale ale populatiei sunt in scadere, consumul este sub presiune, iar unele investitii nu contribuie direct la reducerea deficitului comercial. In plus, proiectele de infrastructura isi arata beneficiile mai ales pe termen lung, nu instant.
In paralel, mediul privat ramane precaut, cu o „aversiune inalta fata de risc”, ceea ce incetineste si mai mult economia.
Statul colecteaza prea putini bani
Dincolo de crize si context extern, BNR indica o problema structurala majora: veniturile fiscale prea mici.
Romania colecteaza aproximativ 29% din PIB, mult sub media Uniunii Europene, de circa 40%, si chiar sub nivelul altor tari din regiune.
Solutia nu este doar cresterea taxelor, ci si imbunatatirea colectarii: „Reducerea deficitului bugetar reclama cresterea veniturilor fiscale, care se poate realiza printr-o marire a bazei de impozitare si a gradului de colectare (a TVA, in principal)”, arata BNR.
Institutia merge chiar mai departe si numeste aceasta problema un adevarat „razboi” intern:„Cresterea veniturilor fiscale (...) reprezinta un „razboi” intern pe care Romania trebuie sa il castige”.
Un alt semnal de alarma vine din zona datoriei publice
Aceasta a ajuns la aproximativ 60% din PIB, in crestere puternica fata de 39% in 2019. Fara masuri de corectie, ar putea urca spre 80% in urmatorii ani.
BNR avertizeaza ca aceasta evolutie devine o vulnerabilitate serioasa, mai ales in contextul costurilor ridicate de imprumut ale statului.
Scenarii pentru perioada urmatoare. La ce sa ne asteptam dupa 2026?
Perspectivele depind aproape integral de disciplina fiscala si de capacitatea statului de a colecta mai eficient taxele.
Economistii BNR estimeaza ca deficitul ar putea cobori sub 4% din PIB in anii urmatori, dar doar daca se reduc pierderile din colectare si se mentine controlul cheltuielilor. In acelasi timp, mentinerea unor deficite mari ar putea afecta ratingul de tara.
BNR MAI avertizeaza ca, daca deficitul ramane in jur de 6% din PIB, este putin probabil ca ratingul suveran sa se imbunatateasca, existand chiar riscul unei retrogradari.
“Daca reducerea gap-ului la TVA si la impozitul pe profit va fi semnificativa, impreuna cu alte masuri precum controlul cheltuielilor bugetare in raport cu dinamica PIB-ului nominal, deficitul ar putea scadea sub 4 la suta din PIB in urmatorii ani.
Cresterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai eficienta (reducerea gap-ului la TVA si la alte impozite) reprezinta un „razboi” intern pe care Romania trebuie sa il castige; aici vor fi testate atat vointa politica, cat si capacitatea de a contracara grupurile de interese. Nivelul scazut al veniturilor fiscale si bugetare este o chestiune de securitate nationala, avand in vedere presiunile ridicate asupra bugetului public” - transmite BNR.
Slabe sanse sa vedem ratele la banci diminuandu-se in perioada urmatoare
Acestea fiind perspectivele BNR, se contureaza foarte putine sanse pentru romanii datori la banci sa vada o diminuare a presiunii dobanzii de pe umerii lor. In contextul unei inflatii ce trebuie tinuta in frau, BNR va tine in continuare in tensiune dobanda pe politica monetara, iar bancile comerciale, la randul lor, vor prelua semnalul de precautie. Nu sunt, prin urmare, nici vesti bune pentru cei ce incearca in aceasta perioada contractarea unui credit.
Se asteapta o atitudine mai putin dispusa la risc din partea bancilor, deci e posibil sa vedem conditii mai exigente impuse de banci.
Sursa foto: freepik.com