Tensiuni mari la Bruxelles! Scaunul sefei Comisiei Europene, amenintat de doua motiuni - votul final se da joi
motiune de cenzura ursula von der leyenmotiune de cenzura comisia europeana
Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confrunta, saptamana aceasta, cu doua motiuni de cenzura depuse simultan de grupurile de extrema dreapta si extrema stanga din Parlamentul European. Initiativele vin ca reactie la mai multe decizii controversate luate de Comisie si indica o nemultumire tot mai pronuntata fata de stilul ei de conducere. Chiar daca, tehnic, motiunile au putine sanse sa treaca, fiind nevoie de doua treimi din voturi pentru demitere, ele pot totusi sa creeze disensiuni si tensiuni politice in cadrul legislativului european, intr-o perioada marcata de vulnerabilitati si presiuni pe plan international.
Ce reprosuri i se aduc sefei Comisiei Europene?
Grupurile politice vin cu critici diferite, dar si cu puncte de vedere comune: dreapta, prin Jordan Bardella (in numele Rassemblement National / Patriots for Europe), acuza Comisia de politici verzi gresite si de inactiune in ceea ce priveste migratia ilegala.
Stanga, reprezentata de Manon Aubry (La France Insoumise si coalitia The Left), pune accent pe lipsa reactiei UE privind criza din Gaza, dar si pe impactul nedorit al acordului comercial recent incheiat cu Statele Unite. Ambele fac legatura si intre decizia Comisiei de a promova acordul UE?Mercosur ca pe o amenintare pentru agricultori si mediu.
Motiunile impotriva Ursulei von der Leyen se vor vota joi
Motiunile urmeaza sa fie prezentate luni, urmate de discursul de raspuns al Ursulei von der Leyen si apoi de interventii din partea liderilor tuturor grupurilor politice din Parlament. Votul propriu-zis este programat joi.
Pentru Ursula von der Leyen, aceasta nu este o noutate absoluta. A mai traversat deja, in iulie, o motiune initiata de parlamentari de extrema dreapta care a vizat, intre altele, transparenta proceselor decizionale si comunicarea Comisiei.
Regulamentul UE cere ca pana la 72 de membri ai Parlamentului sa semneze motiunea, pentru a fi depusa, reprezentand aproximativ o zecime din totalul eurodeputatilor, prag care a devenit mai usor de atins dupa alegerile din 2024, cand extremistii de dreapta au castigat peste 100 de locuri.
Dupa ce e depusa si admisa, motiunea este supusa la vot. Pentru a demite Comisia, e nevoie de doua treimi din voturile exprimate si majoritatea membrilor (adica 361 din 720), ceea ce este foarte greu de obtinut.
Chiar daca motiunile nu sunt de natura sa schimbe echilibrul institutional imediat, fiind foarte putin probabil sa obtina majoritatea necesara, ele nu sunt lipsite de efect. Acestea pun in lumina tensiunile existente, obliga Comisia sa raspunda public criticilor si pot influenta perceptia cetatenilor fata de leadership-ul european, dar si coeziunea politica in interiorul familiei politice centrale.
Sursa foto: freepik.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML