UPDATE. Banca Nationala a Romaniei tine dobanzile sus. Banii nu se ieftinesc, conditiile de creditare nu se relaxeaza
dobanda cheie bnrdobanda pe politica monetara
Actualizare. BNR a decis astazi sa pastreze neschimbata dobanda-cheie. Semnal de stabilitate pentru bancile comerciale, dar vesti nu tocmai bune pentru consumatori: dobanzile la credite nu vor scadea! De asemenea, in aceste conditii, nu e asteptata nici o relaxare a conditiilor de creditare pentru firme si populatie.
UPDATE: BNR a decis marti mentinerea dobanzii-cheie la 6,50% pe an.
De asemenea, s-a stabilit si: men?inerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an ai a ratei dobanzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum si pastrarea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Potrivit Raportului asupra inflatiei, rata anuala a inflatiei va scadea lent la inceputul lui 2026, ar putea creste temporar in trimestrul II, iar o scadere mai accentuata este asteptata in trimestrul III. Revenirea in intervalul tinta este estimata abia din a doua parte a anului 2027.
Stirea initiala:
Consiliul de administratie al Banca Nationala a Romaniei (BNR) se intruneste marti, 17 februarie, in cea de-a doua sedinta de politica monetara din acest an. Analistii anticipeaza mentinerea dobanzii-cheie la 6,5%, in conditiile in care inflatia ramane aproape de 10%. Decizia, desi nu vizeaza direct consumatorii care au de rambursat credite la banci, reprezinta un semnal dat de BNR pe piata bancilor comerciale. Daca BNR relaxeaza dobanda, bancile comerciale pot prelua semnalul si relaxeaza la randul lor conditiile de finantare, inclusiv costurile.
Dobanda-cheie, la 6,5% din 2024
Rata dobanzii de politica monetara este la nivelul de 6,5% inca de la jumatatea anului 2024. Nivelul a fost mentinut pe parcursul anului 2025 si la inceputul lui 2026, pe fondul unei inflatii ridicate, alimentate inclusiv de transferarea aproape integrala in preturi a majorarii TVA.
Economistii din sectorul bancar estimeaza ca BNR va pastra si de aceasta data dobanda la nivelul actual si va analiza evolutia inflatiei inainte de a incepe un eventual ciclu de relaxare monetara.
Cand ar putea incepe reducerile
Majoritatea scenariilor indica posibile reduceri ale dobanzii spre primavara sau vara, insa momentul exact depinde de ritmul de scadere a preturilor.
Estimarile arata o posibila reducere cumulata de aproximativ un punct procentual pe parcursul anului 2026. Prognozele difera insa intre institutiile financiare, existand atat variante mai prudente, cat si mai accelerate.
In ianuarie 2026, rata anuala a inflatiei a fost de 9,6%, in usoara scadere fata de 9,7% in decembrie 2025. Scaderi mai consistente sunt asteptate in a doua jumatate a anului.
BNR estimeaza ca inflatia ar putea ajunge la 3,7% la finalul lui 2026, aproape de intervalul-tinta al bancii centrale, situat intre 1,5% si 3,5%.
Mugur Isarescu: discutiile, posibil dupa vara
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a semnalat inca din noiembrie ca discutiile privind reducerea dobanzilor ar putea avea loc abia dupa vara, banca centrala preferand sa astepte confirmarea unei scaderi sustenabile a inflatiei.
Sedinta de marti are ca obiect stabilirea dobanzii de politica monetara si prezentarea noului raport asupra inflatiei, document care va include actualizarea perspectivelor economice.
Adrian Codirlasu: „Procesul de scadere a inflatiei va fi lent”
Presedintele CFA Romania, Adrian Codirlasu, a declarat pentru Digi24 ca nivelul ridicat al inflatiei nu permite, deocamdata, reducerea dobanzii.
„Cel mai probabil banca centrala va mentine rata de dobanda de politica monetara constanta. O va mentine pentru ca inflatia este aproape de 10%. O inflatie ridicata si, evident, nu se poate reduce acum rata de dobanda. Va depinde foarte mult de cum evolueaza”, a explicat acesta.
Potrivit lui Codirlasu, procesul de scadere a inflatiei va fi gradual, iar nivelul acesteia ar putea ramane la 6-7% spre finalul anului.
El a subliniat ca deficitul bugetar reprezinta unul dintre factorii care mentin presiunile inflationiste. Imprumuturile statului pot avea efecte similare cu introducerea de bani suplimentari in economie, ceea ce se reflecta ulterior in cresterea preturilor.
Sursa foto: freepik.com