Criza imobiliara: 50% din salariu se duce pe rata la casa
criza imobiliararate ipotecareirccrata credit
Romanii care au credite ipotecare simt din plin problemele economice ale anului 2025. Daca la inceput de an rata pentru un apartament cu doua camere in Bucuresti consuma 44% din salariul mediu, in prezent ponderea a urcat la aproape 50%. Estimarile arata ca pana la final de decembrie situatia nu se va schimba prea tare, ponderea urmand sa atinga 49% din venitul mediu net. Practic, o jumatate de salariu se duce direct in contul bancii.
Cresterea ratelor nu este determinata doar de dobanzi, ci mai ales de pretul locuintelor. In 2025, costul unui apartament cu doua camere a urcat la circa 105.000 de euro, adica 2.100 de euro pe metrul patrat util, in crestere cu 18% fata de anul trecut. In acelasi timp, dobanzile la creditele ipotecare sunt prognozate sa ajunga in decembrie la aproape 6%, ceea ce inseamna o rata lunara de 572 de euro. In contrast, salariul mediu net la nivel national abia va depasi 1.150 de euro la sfarsitul anului.
Paradoxal, in ciuda acestor cifre, piata rezidentiala romaneasca ramane mai accesibila decat in multe capitale europene. Consultantii SVN subliniaza ca raportul dintre rate si venituri este inca moderat comparativ cu alte tari din regiune, unde ponderea poate depasi 70–80%. Totusi, pentru romani impactul este resimtit mai acut, avand in vedere nivelul general al veniturilor si costurile de trai in crestere. Eliminarea facilitatii de TVA redus pentru locuintele noi a pus si ea presiune suplimentara pe preturi.
Cum s-a schimbat piata in doar doi ani
Evolutia recenta arata clar amplitudinea schimbarilor. In 2023, raportul rata/salariu ajunsese la 64%, un nivel considerat nesustenabil. Anul 2024 a adus o usoara relaxare, insa in vara lui 2025, romanii s-au trezit din nou in fata unor rate tot mai greu de gestionat. Diferenta este data de dinamica pietei imobiliare: un apartament cu doua camere costa anul trecut 85.000 de euro, in timp ce acum preturile au sarit cu 20.000 de euro.
Datele BNR arata ca in primele sase luni ale lui 2025 s-au acordat credite ipotecare in valoare de 5,56 miliarde de euro, cu 26% mai mult decat in perioada similara din 2024. Cresterea se explica prin refinantari si restructurari, dar si prin faptul ca oamenii s-au grabit sa prinda oferte mai bune inainte ca dobanzile sa urce. In schimb, numarul de case si apartamente vandute a scazut cu 3,5% fata de anul trecut, semn ca cererea reala este afectata de preturi si de povara ratelor.
Un element-cheie in evolutia ratelor este IRCC, indicele de referinta pentru creditele consumatorilor. Acesta este prognozat sa urce la 6,06% in ultimele luni ale anului, ceea ce va aduce noi
majorari ale ratelor ipotecare. Abia din ianuarie 2026, calculele arata o scadere spre 5,67%, ceea ce ar putea oferi un mic respiro debitorilor. Pana atunci insa, romanii trebuie sa suporte luni de plata consistenta catre banci.
Bucurestiul, un caz aparte
Trebuie spus ca salariile din Bucuresti sunt cu circa 25% mai mari decat media nationala. Asta face ca raportul rata/salariu sa fie mai suportabil pentru locuitorii Capitalei, dar diferenta nu schimba imaginea de ansamblu. In continuare, pentru o mare parte din populatie, ideea de a cumpara o locuinta prin credit ramane un efort financiar greu de dus. Comparativ cu inceputul anilor 2000, accesibilitatea este mult mai buna, insa perceptia publica este dominata de scumpirile accelerate din ultimii doi ani.