Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
de Cristina Enescu
la 28 Iul. 2026
O investigatie a publicatiei britanice The Guardian sustine ca sute de apartamente turistice continua sa fie inchiriate in cladiri incadrate in cea mai ridicata clasa de risc seismic din Bucuresti, desi legea interzice acest lucru. Dincolo de cifrele prezentate, cazul deschide o discutie mai ampla despre vulnerabilitatea Capitalei, responsabilitatea platformelor de rezervari si cat de bine sunt informati turistii care aleg sa petreaca cateva zile in oras.
Pentru milioane de turisti, rezervarea unei camere pe Airbnb sau Booking.com este astazi una dintre cele mai simple etape ale unei calatorii. Cateva fotografii, recenzii bune si o locatie centrala sunt, de cele mai multe ori, suficiente pentru a lua o decizie.
Putini isi pun insa intrebarea daca blocul in care urmeaza sa doarma este sigur in cazul unui cutremur.
Ei bine, in Bucuresti chiar ar trebui sa fie o intrebare obligatorie pentru turisti.
In ultimii ani, autoritatile si specialistii in inginerie seismica au avertizat in repetate randuri ca o parte importanta a fondului construit al Capitalei ramane vulnerabila la un cutremur major. Cladirile vechi din centrul orasului, multe ridicate inainte de introducerea normelor moderne de proiectare seismica, continua sa reprezinte una dintre cele mai mari provocari pentru administratia locala.
In acest context, o investigatie publicata de The Guardian, realizata pe baza unei analize furnizate de organizatia romaneasca Re:Rise, aduce din nou subiectul in atentia publicului international, si din pacate, lumina in care e pusa Capitala nu e deloc una favorabila.
Potrivit investigatiei, la sfarsitul lunii mai 2026 existau peste 200 de proprietati turistice listate pe Airbnb si Booking.com in cladiri incadrate in categoria RS1, cea mai ridicata clasa de risc seismic din Romania. Impreuna, acestea puteau gazdui peste o mie de turisti intr-o singura noapte.
Publicatia britanica noteaza ca inchirierea unor astfel de locuinte este interzisa de legislatia romaneasca, iar cu toate acestea numeroase anunturi erau inca disponibile pe cele doua platforme.
Informatiile prezentate de The Guardian ne determina sa ne intrebam cum este posibil ca intr-un oras despre care specialistii vorbesc de zeci de ani ca despre una dintre cele mai vulnerabile capitale europene la cutremure sa existe inca locuinte inchiriate turistilor in cladiri considerate cu risc seismic maxim?
Problema nu incepe cu Airbnb si nici nu se termina acolo
Discutia despre apartamentele turistice din cladiri cu risc seismic nu este, in realitate, o problema exclusiva a platformelor de rezervari, ci incepe cu o realitate pe care Bucurestiul o cunoaste de zeci de ani.
Capitala Romaniei are unul dintre cele mai vechi fonduri construite din Europa Centrala si de Est. Multe dintre cladirile emblematice din centrul orasului au fost construite inainte de aparitia normelor antiseismice moderne, iar unele au traversat deja mai multe cutremure importante fara lucrari ample de consolidare.
Cutremurul din 4 martie 1977 a ramas momentul de referinta pentru vulnerabilitatea Bucurestiului. In mai putin de un minut, zeci de cladiri s-au prabusit, iar peste 1.500 de persoane si-au pierdut viata la nivel national, cele mai multe in Capitala.
De atunci, Romania a adoptat norme de proiectare tot mai stricte, insa consolidarea cladirilor deja existente a avansat intr-un ritm mult mai lent.
Chiar si astazi, pe numeroase cladiri din centrul Bucurestiului inca pot fi observate insemne care indica incadrarea lor intr-o clasa de risc seismic, iar listele oficiale ale autoritatilor includ sute de imobile expertizate ca necesitand interventii.
Ce inseamna, de fapt, o cladire RS1?
In spatiul public apare frecvent expresia „cladire cu bulina rosie”, insa terminologia oficiala s-a schimbat in ultimii ani. Astazi, legislatia utilizeaza clasificarea RS1 – risc seismic I.
Aceasta categorie include cladirile pentru care expertii tehnici apreciaza ca exista un risc ridicat de prabusire sau de avarii structurale majore in cazul producerii unui cutremur puternic.
Este important de inteles ca aceasta clasificare nu inseamna ca un imobil se va prabusi inevitabil la urmatorul cutremur si nici ca toate cladirile din aceeasi categorie prezinta exact acelasi grad de degradare.
Evaluarea tine cont de numerosi factori tehnici, inclusiv tipul structurii, anul constructiei, modificarile efectuate de-a lungul timpului si starea actuala a elementelor de rezistenta.
Cu toate acestea, includerea unei cladiri in categoria RS1 reprezinta un semnal clar ca imobilul necesita masuri de interventie si ca utilizarea sa implica riscuri semnificative in cazul unui seism major.
Din acest motiv, legislatia romaneasca a introdus restrictii privind utilizarea comerciala a unor astfel de cladiri, inclusiv in ceea ce priveste inchirierea lor in regim hotelier.
Bucurestiul continua sa traiasca intre doua realitati
Pentru turisti, centrul Capitalei inseamna cafenele, restaurante, cladiri istorice si apartamente amenajate modern in imobile construite acum aproape un secol.
Pentru inginerii constructori, acelasi cartier poate insemna insa un patrimoniu construit care necesita investitii uriase pentru consolidare, iar aceste doua perspective coexista in fiecare zi. Astfel, un apartament poate avea mobilier nou, finisaje moderne si sute de recenzii excelente pe internet, fara ca acest lucru sa spuna ceva despre structura de rezistenta a cladirii in care se afla.
Iar aici apare una dintre cele mai importante concluzii desprinse din investigatia The Guardian: pentru utilizatorul obisnuit al unei platforme de rezervari, informatiile privind riscul seismic al unei cladiri sunt, in cele mai multe cazuri, dificil de identificat sau lipsesc complet.
Tocmai aceasta lipsa de transparenta transforma problema intr-una care depaseste relatia dintre proprietar si turist si ajunge sa priveasca modul in care este gestionata siguranta publica intr-un oras expus permanent riscului seismic.
Conform legii, cladirile RS1 nu sunt spatii pentru inchiriere
Una dintre cele mai importante intrebari ridicate de investigatia The Guardian este una juridica, respectiv cum ajung sa fie oferite turistilor apartamente aflate in cladiri unde inchirierea este interzisa? Raspunsul porneste de la legislatia romaneasca privind reducerea riscului seismic.
Prin urmare, incepand cu modificarile legislative adoptate in ultimii ani, utilizarea anumitor spatii din cladirile incadrate in clasa de risc seismic I (RS1) a devenit mult mai strict reglementata. Motivul este simplu: autoritatile considera ca aceste imobile prezinta un risc semnificativ in cazul producerii unui cutremur puternic.
Restrictia nu a fost introdusa pentru a afecta proprietarii sau activitatea turistica, ci pentru a limita expunerea oamenilor intr-un tip de cladire despre care expertizele tehnice indica vulnerabilitati majore. Problema apare insa in momentul in care aplicarea legii intalneste realitatea pietei imobiliare.
Un apartament poate arata impecabil la interior, cu mobilier modern, fotografii profesionale si recenzii excelente. Dar aceste elemente nu ofera nicio informatie despre rezistenta structurala a cladirii. Pentru un turist care vine pentru un weekend la Bucuresti, diferenta dintre o cladire sigura si una vulnerabila este aproape imposibil de observat fara acces la informatii oficiale.
Bucurestiul are una dintre cele mai mari vulnerabilitati seismice din Europa
Problema apartamentelor turistice este doar o parte dintr-un fenomen mult mai amplu.Bucurestiul este unul dintre cele mai expuse orase europene la cutremure puternice, in principal din cauza particularitatilor seismelor produse in zona Vrancea si a numarului mare de cladiri vechi.
Cutremurul din 4 martie 1977 ramane reperul care a schimbat modul in care Romania priveste riscul seismic. Seismul cu magnitudinea 7,2 a provocat distrugeri masive, in special in Bucuresti. Conform datelor prezentate de autoritati si institutii de cercetare, peste 1.400 de persoane au murit, iar numeroase cladiri au fost grav afectate sau distruse.
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului (INCDFP) avertizeaza ca riscul seismic al Bucurestiului ramane o problema importanta, iar aplicatiile dezvoltate de institutie includ date despre cladiri vulnerabile, zone afectate si infrastructuri importante in cazul unui eveniment major.
Cu alte cuvinte, discutia nu este despre posibilitatea abstracta a unui cutremur, ci despre modul in care un oras se pregateste pentru un eveniment care face parte din realitatea sa geologica.
Cate cladiri vulnerabile exista in Capitala?
Potrivit informatiilor publicate de Primaria Municipiului Bucuresti, sute de cladiri sunt incadrate in clasa I de risc seismic. Intr-o informare publicata in 2026, municipalitatea mentiona existenta a peste 400 de imobile incadrate in aceasta categorie, din totalul cladirilor expertizate.
Problema este ca numarul real al cladirilor vulnerabile poate fi mai mare, deoarece nu toate imobilele vechi au fost expertizate. Aici apare una dintre marile dificultati ale Bucurestiului, respectiv lipsa unei evaluari complete a intregului fond construit.
O cladire care nu apare pe lista oficiala a imobilelor cu risc seismic nu este automat o cladire sigura. Poate fi pur si simplu o cladire care nu a fost inca evaluata.
De ce consolidarile merg atat de greu?
Pe hartie, solutia pare simpla, practic, cladirile vulnerabile trebuie consolidate. In fapt, procesul este complicat, deoarece consolidarea unui imobil vechi presupune expertize tehnice, proiectare, finantare, acorduri intre proprietari si lucrari complexe care pot dura ani.
In multe cazuri apar probleme legate de proprietate: apartamente detinute de persoane diferite, mosteniri nerezolvate, proprietari care nu sunt de acord cu lucrarile sau dificultati financiare.
Primaria Capitalei a recunoscut in mod repetat ca ritmul consolidarilor a fost insuficient raportat la amploarea problemei si ca accelerarea lucrarilor reprezinta una dintre prioritatile administratiei.
Responsabilitatea platformelor: unde incepe si unde se termina?
Ar trebui platformele de rezervari sa verifice automat daca o locuinta se afla intr-o cladire cu risc seismic?
In prezent, sistemele marilor platforme sunt construite in principal in jurul relatiei dintre gazda si client: locatie, pret, recenzii, facilitati si reguli de cazare.
Problema riscului structural este insa diferita, este o informatie tehnica si juridica, care nu poate fi evaluata de turist doar din fotografii.
Pe de alta parte, proprietarii sunt cei care cunosc situatia juridica a imobilului si obligatiile impuse de lege.
Astfel apare un gol intre trei actori:
- proprietarul, care ofera spatiul spre inchiriere;
- platforma, care faciliteaza tranzactia;
- autoritatile, care trebuie sa controleze respectarea legislatiei.
Atunci cand unul dintre aceste mecanisme nu functioneaza, riscul este transferat catre persoana care are cele mai putine informatii: turistul.
Turistul obisnuit nu are instrumentele necesare pentru a verifica singur riscul
Un vizitator care rezerva o locuinta in Bucuresti nu are, in mod normal, cunostinte de inginerie structurala, astfel ca el nu poate evalua daca fisurile observate pe fatada sunt doar probleme estetice sau indica degradari mai serioase si nici nu poate sti anul constructiei, istoricul interventiilor sau rezultatul unei expertize tehnice doar din pagina unui anunt.
Tocmai de aceea, specialistii in domeniu insista asupra importantei accesului public la informatie, iar siguranta unei cladiri nu ar trebui sa depinda de capacitatea unui turist de a face investigatii inainte de rezervare.
Cum se poate verifica siguranta unei cladiri inainte de rezervare si ce lectie trebuie sa invete Bucurestiul din aceasta situatie. Un turist nu ar trebui sa fie expert in risc seismic pentru a putea dormi linistit
Una dintre concluziile importante care rezulta din aceasta situatie este ca responsabilitatea nu poate fi transferata exclusiv catre turist.
Un vizitator care vine pentru prima data in Bucuresti nu are, in mod realist, cum sa stie daca imobilul in care urmeaza sa fie cazat este construit intr-o perioada vulnerabila, daca a fost expertizat tehnic sau daca figureaza pe listele cladirilor cu risc seismic.
Pentru majoritatea oamenilor, procesul de rezervare este unul simplu: aleg o zona convenabila, compara preturile, citesc recenziile si verifica fotografiile. Putini se gandesc sa caute informatii despre anul constructiei, structura de rezistenta sau eventualele incadrari in clase de risc seismic.
Aceasta este si una dintre dificultatile majore ale problemei, respectiv riscul seismic nu este vizibil intotdeauna la prima vedere.
O cladire poate avea un apartament renovat complet, cu mobilier modern si finisaje premium, in timp ce structura sa de rezistenta poate necesita interventii majore.
Aspectul interior al unei locuinte nu ofera o garantie privind siguranta intregului imobil.
Cum poate verifica un turist daca o cladire are risc seismic
In Romania exista mai multe surse publice unde pot fi consultate informatii despre cladirile expertizate si incadrate in clase de risc seismic. In cazul Bucurestiului, informatiile sunt publicate de administratia locala, prin listele oficiale ale imobilelor expertizate tehnic.
Un turist sau un chirias interesat poate verifica:
- adresa exacta a cladirii;
- daca imobilul apare in listele oficiale ale cladirilor incadrate in clase de risc seismic;
- anul aproximativ al constructiei;
- existenta unor informatii privind consolidarea sau interventiile realizate.
Totusi, accesul la aceste informatii nu este intotdeauna simplu pentru o persoana care nu cunoaste sistemul administrativ romanesc. Tocmai de aceea, specialistii in domeniu sustin de ani de zile ca informatia privind siguranta cladirilor ar trebui sa fie mai usor accesibila si prezentata intr-o forma simpla pentru public.
Ce ar trebui sa se schimbe pentru ca astfel de situatii sa nu se repete
Cazul apartamentelor turistice din cladiri vulnerabile arata o problema mai larga: Bucurestiul are nevoie nu doar de consolidari, ci si de un sistem mai eficient de informare si preventie.
Exista cateva directii importante:
1. O baza de date mai clara si mai accesibila
In prezent, informatiile despre riscul seismic exista, insa sunt dispersate in mai multe surse.
In aceste conditii, pentru un cetatean obisnuit, gasirea unei informatii complete poate fi dificila. Un sistem digital unic, usor de folosit, care sa permita verificarea unei adrese inainte de inchiriere sau cumparare, ar putea reduce semnificativ lipsa de informare.
2. Mai multa responsabilitate in zona inchirierilor turistice
Platformele online au schimbat complet modul in care oamenii calatoresc. Airbnb si Booking.com au facut posibil ca milioane de persoane sa inchirieze locuinte direct de la proprietari, insa acest model vine si cu provocari.
Spre deosebire de un hotel clasificat, unde exista reguli si controale specifice, o locuinta individuala inchiriata pe termen scurt poate ridica intrebari legate de siguranta, autorizare si conformitate.
In cazul cladirilor cu risc seismic, problema este cu atat mai sensibila deoarece consecintele unui incident nu ar afecta doar proprietarul, ci si persoane care nu cunosc istoricul imobilului.
3. Consolidarea cladirilor trebuie accelerata
Oricat de importanta ar fi informarea, solutia principala ramane reducerea vulnerabilitatii cladirilor.
Un oras nu poate elimina riscul seismic doar prin avertismente, cladirile vulnerabile trebuie evaluate, consolidate si aduse la standarde de siguranta corespunzatoare.
Problema este ca acest proces este unul dificil si costisitor.
In Bucuresti exista numeroase imobile vechi, multe aflate in zone centrale, unde interventiile sunt complicate din cauza structurii cladirilor, a numarului mare de proprietari si a procedurilor administrative.
Problema nu este doar despre turisti. Este despre siguranta orasului
Investigatia The Guardian a atras atentia internationala asupra unei situatii care exista deja de ani de zile in Romania.
Apartamentele turistice din cladiri cu risc seismic reprezinta doar o expresie a unei probleme mai mari: relatia dificila dintre un oras istoric, un fond construit imbatranit si necesitatea de a proteja oamenii inainte de producerea unei tragedii.
Bucurestiul este un oras atractiv pentru turisti tocmai datorita cladirilor sale istorice, cartierelor vechi si atmosferei aparte, insa paradoxul este ca aceleasi cladiri care ofera farmec orasului pot reprezenta si una dintre cele mai mari provocari ale sale.
Siguranta nu trebuie sa depinda de noroc
Un turist care rezerva o locuinta intr-un oras european, oricare ar fi el, nu ar trebui sa fie pus in situatia de a face o investigatie tehnica. Siguranta cladirilor trebuie sa fie rezultatul unui sistem functional, precum: legislatie aplicata, controale eficiente, informatii transparente si responsabilitate din partea tuturor actorilor implicati.
Sursa foto: magnific.com
Colaborator Manager.ro
Teste REZOLVATE pentru examenul de titularizare Limba si Literatura engleza Editie noua
Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI 2 culegeri OF 18356
Teste rezolvate PSIHOPEDAGOGIE SPECIALA pentru examenul de Titularizare
Ultimele NOUTATI
"Salariile nu mai au nicio legatura cu preturile". Americanii se plang ca, de 4 luni, salariile nu mai tin pasul cu scumpirile
14 Aug. 2026
Intrerupator automat dupa 3 ani: cand declansarea repetata cere verificare, nu resetare
13 Aug. 2026
Leasing operational sau financiar: costul real al masinii de firma
13 Aug. 2026
Inteligenta artificiala incepe sa faca regulile si in recrutari. Cum au ajuns multe firme sa analizeze CV-ul cu roboti
13 Aug. 2026
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special de mai jos?
Noutati Fiscale 2026. Reguli noi pentru societatile comerciale
Partenerii nostri
Ce se intampla cu adresa de email a salariatului dupa incetarea contractului de munca
Revenirea salariatilor dupa o perioada de absenta: ce OBLIGATII are angajatorul?
Verificarea candidatilor inainte de angajare: ce informatii poate cere legal angajatorul
Inchiriezi prin Booking sau Airbnb? Acest ghid iti arata exact ce obligatii fiscale ai!
Inlocuirea unei componente la un mijloc fix: Reguli contabile si documentatie
Ministerul Finantelor reduce cu 20% acciza la motorina in perioada 16-31 august 2026
Acciza la motorina scade cu 20% intre 16-31 august 2026. Cat te costa un plin
Cum se transfera profitul intre companiile dintr-un holding: mecanism contabil si avantaje fiscale
Notificarea de alerta introdusa de ANAF pentru obligatiile fiscale restante: Ce trebuie sa stii
Incaltaminte din piele intoarsa: cum o cureti si cum o protejezi
Cum gestionezi corect conformitatea fiscala a companiei tale
x