"Nu e loc de greseala: IQT si pariul pe calitate" - Cum se modernizeaza Romania prin ochii a doi ingineri cu 20 de ani de experienta

Peste 20 de ani de experienta pusi in slujba sigurantei nationale

Manager.ro: Cum ati descrie IQT pentru cineva care nu este familiarizat cu domeniul tehnologiei de varf? Ce faceti concret si care este impactul pe care il aveti asupra pietei romanesti?

IQT: Permiteti-mi sa incep cu un raspuns foarte simplu: suntem ingineri care rezolva probleme reale cu tehnologii serioase. Nu producem software de larg consum si nu distribuim cutii cu echipamente IT&C - livram sisteme si solutii care asigura disponibilitate maxima si prestam servicii in care aportul ingineresc face diferenta.

Concret, am contribuit la modernizarea retelei nationale de radare meteorologice Doppler - sapte sisteme in banda S produse de Leonardo GmbH, instalate in locatii strategice pe teritoriul Romaniei. Chiar acum testam inaintea punerii in functiune o statie automata pentru monitorizarea unui depozit de deseuri radioactive, in cadrul unui contract cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica. Am livrat servicii de instruire si software de planificare a retelelor radio Academiei de Forte Terestre „Nicolae Balcescu".

Acestea sunt proiecte publice, cu beneficiari institutionali, cu impact direct masurabil. Prezenta noastra pe piata romaneasca este, poate, mai putin vizibila publicului larg tocmai pentru ca lucram in zone unde discretia este o cerinta, nu o optiune.

Manager.ro: Ce a determinat doi ingineri romani sa construiasca IQT si sa schimbe modul in care Romania foloseste tehnologia?
 

IQT: Nu am avut intentia si nici macar viziunea de a schimba ceva la nivel de piata - ar suna pompos. Am pornit dintr-o frustrare specifica si crezand intr-o oportunitate reala.

Frustrarea: in Romania exista o tendinta de acceptare a unui compromis mai putin benefic fortat de mai multi factori, precum: dimensiunea bugetului de investitii, timpul limitat de implementare, lipsa de viziune pe termen lung, pregatire tehnica serioasa. Furnizorii internationali de top au tehnologii exceptionale, dar nu au capacitatea sau interesul sa le adapteze la contextul operational romanesc.

Beneficiarii finali - institutii publice, operatori de infrastructura critica - au nevoie de cineva care sa inteleaga atat tehnologia cea mai potrivita nevoilor, cat si realitatea lor specifica. Aceasta veriga lipsea si, in parte, lipseste in continuare.

Oportunitatea: eu si Razvan (al doilea co-fondator al IQT) avem peste 20 de ani de experienta in telecomunicatii, inginerie RF, arhitecturi IT si management de proiecte complexe. Am lucrat in aceste sectoare suficient de mult incat sa stim unde sunt lipsurile si ce poate fi facut mai bine.

iQual Tech a fost raspunsul nostru la aceasta ecuatie.

Manager.ro: Cum arata procesul de proiectare si integrare a unui sistem complex, de la idee la implementare? - pas cu pas

IQT:  Exista o structura comuna, indiferent de domeniu.

Prima etapa este intelegerea contextului operational real - nu o simpla interpretare a unui caiet de sarcini, ci a problemei pe care clientul incearca sa o rezolve. Uneori aceste doua lucruri sunt diferite. Un beneficiar poate solicita un sistem de supraveghere video, dar problema reala este lipsa de vizibilitate operationala la un punct de frontiera. Solutia optima poate fi diferita de ce a specificat initial.

Urmeaza proiectarea si documentatia tehnica - specificatii, arhitectura, plan de implementare, analiza de riscuri. Aceasta este faza cea mai importanta si cea mai subevaluata. Greselile din proiectare se platesc scump in implementare.

Implementarea propriu-zisa include instalare, configurare, testare si, obligatoriu, training pentru personalul beneficiarului. Un sistem bun, livrat fara transfer de cunostinte nu serveste nimanui pe termen lung.

Relatia nu se incheie la predarea proiectului. Asiguram mentenanta si suport tehnic pentru toate sistemele pe care le livram -  si ramanem responsabili fata de ceea ce am promis.

Proiecte cu risc zero: De la Marea Neagra la depozite radioactive

Manager.ro:  Puteti da exemple de proiecte recente in care IQT a implementat retele de senzori sau solutii pentru monitorizare in timp real?

IQT: Preferam sa vorbim pe domenii din ratiuni de confidentialitate fata de unii dintre clientii nostri, dar pot fi destul de concret.

In meteorologie: am contribuit la extinderea retelei nationale de statii agro-meteorologice automate, am integrat sisteme de detectie a fulgerelor si senzori de grindina, am livrat instrumentatie de precizie pentru universitati si agentii de mediu. Toate acestea furnizeaza date in timp real care alimenteaza sisteme de avertizare timpurie.

Un proiect pe care il mentionez separat, pentru ca este neobisnuit: am livrat o statie automata pentru un depozit de deseuri radioactive, in cadrul unui proiect al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica. Sistemul monitorizeaza parametri atmosferici si de sol in timp real, pentru siguranta pe termen lung a sitului. Este genul de proiect in care marja de eroare este zero.

Un alt domeniu in care suntem prezenti si mai putin stiut publicului larg: studiile de impact electromagnetic. 

Atunci cand un dezvoltator de parc eolian sau imobiliar vrea sa construiasca in apropierea unui aeroport, exista obligatia legala de a demonstra ca instalatia nu perturba sistemele de radionavigatie si supraveghere aeriana: radare PSR, MSSR, sisteme ILS. IQT realizeaza aceste studii si mediaza tehnic intre investitor si autoritati in procesul de avizare. Este un domeniu de nisa, dar cu cerere crescanda odata cu expansiunea energiei regenerabile in Romania.

Manager.ro: Cum asigura IQT comunicatii fiabile in zone izolate sau critice, unde retelele obsnuite nu functioneaza?

Prin combinarea mai multor tehnologii complementare intr-o arhitectura cu redundanta reala, nu suntem adeptii oferirii de ”redundanta pe hartie”.

Lucram cu conexiuni satelitare LEO si MEO, radioreleu punct-la-punct si punct-la-multipunct, radio V/UHF, retele LTE/5G private si arhitecturi mesh. Nicio tehnologie singura nu rezolva toate scenariile. Cheia este sa intelegi care sunt cerintele operationale reale - capacitate, latenta, disponibilitate, securitate, cost de operare - si sa proiectezi arhitectura in functie de ele, nu invers.

Aplicatiile concrete in care am lucrat sau lucram: detectia incendiilor de vegetatie in parcuri nationale, securitatea si supravegherea frontierelor, monitorizare in zone fara acoperire de catre retelele comerciale. 

Constelatiile de sateliti LEO schimba radical ecuatia pentru zonele izolate - acolo unde trei ani in urma singura optiune era un radioreleu costisitor, acum exista alternative viabile cu latente acceptabile pentru aplicatii critice.

Manager.ro: Cum adaptati tehnologiile de varf la nevoile reale ale companiilor si autoritatilor romanesti?

IQT: Prin intelegerea contextului inainte de a propune o solutie. Suna simplu, dar in practica este ceea ce diferentiaza un integrator tehnic serios de un reseller care se rezuma la a trimite o oferta.

Romania are specificitati reale: infrastructuri invechite care nu pot fi inlocuite peste noapte, bugete limitate, cicluri lungi de achizitie publica, lipsa de personal tehnic specializat la beneficiari. O tehnologie care functioneaza excelent in Germania poate fi nepotrivita pentru Romania nu pentru ca este inferioara, ci pentru ca cerintele de operare si mentenanta nu pot fi indeplinite in context local.

Rolul nostru este sa facem aceasta potrivire, intre ce exista pe piata globala si ce poate fi integrat, operat si mentinut efectiv in Romania. Uneori aceasta inseamna sa recomandam o solutie mai simpla decat ce ar fi tehnic posibil. Simplitatea care functioneaza bate complexitatea care impresioneaza in oferta sau cum spuneam, ”pe hartie”.

Manager.ro: Cum sprijina IQT clientii in cresterea afacerilor lor, asigurandu-se ca solutiile oferite sunt scalabile si flexibile, pentru a raspunde nevoilor in continua schimbare ale pietei si evolutiei tehnologice?

IQT: Prin doua principii de proiectare pe care nu le negociem.

Primul: arhitecturi deschise. Nu livram sisteme inchise care blocheaza clientul la un singur producator. Proiectam platforme care pot integra componente noi pe masura ce tehnologia evolueaza.

Al doilea: scalabilitate documentata. Fiecare sistem vine cu documentatie care descrie clar limitele actuale si vectorii de extindere. Clientul stie de la inceput ce poate adauga, ce trebuie inlocuit si la ce costuri.

Dincolo de ce livram clientilor, exista si o directie interna pe care o urmarim in paralel: in IQT urmarim sa acumulam know-how in domenii de nisa - nu doar sa integram tehnologiile altora, ci sa intelegem suficient de profund domeniile in care lucram incat, la un moment dat, sa putem inova. Calea de la know-how acumulat la un produs propriu de succes este lunga - trece prin cercetare, prin iteratii, prin esecuri -  dar este singura cale prin care o companie romaneasca poate iesi din logica furnizorului de servicii ieftine si poate deveni un actor cu produse proprii pe pietele europene. Acesta este obiectivul nostru pe termen mediu-lung.

Lectia IQT: De ce pretul cel mai mic poate costa cel mai mult

Manager.ro: Care au fost cele mai importante lectii invatate de IQT din colaborarea cu clientii privati/ publici din Romania si implementarea proiectelor?

IQT: Cea mai importanta lectie: cerinta scrisa si problema reala nu sunt intotdeauna acelasi lucru. Am invatat sa petrecem mai mult timp in faza de intelegere a contextului si mai putin timp in faza de ofertare rapida. A fost greu, ne-am spart capul cateodata, dar ne-a ajutat sa progresam. Astfel de experiente nu se invata din carti, fiecare echipa trebuie sa si le dobandeasca direct.

A doua lectie: transferul de cunostinte este la fel de important ca livrabilul tehnic. Sistemele pe care le livram intra in operare si trebuie sa fie operabile de echipele beneficiarului, nu doar de echipa noastra. Am ajustat modul in care structuram training-ul si documentatia dupa ce am vazut in practica ce se intampla cand aceasta parte este tratata superficial. Risti sa livrezi un sistem excelent care nu e folosit la capacitatea proiectata, ba mai mult, sa incurce utilizatorul mai mult decat sa il ajute.

A treia, care tine mai mult de piata romaneasca in general: relatia dintre sectorul public si furnizorii privati functioneaza cel mai bine cand exista predictibilitate si continuitate. Proiectele intrerupte, repornite, modificate fundamental in mijlocul executiei genereaza costuri pentru toata lumea si impiedica acumularea de experienta de ambele parti.

Manager.ro: Care sunt principalele provocari cu care va confruntati in prezent in domeniul infrastructurilor critice si cum sprijina IQT clientii sa le depaseasca?

IQT: Sunt trei provocari pe care le intalnim constant.

Prima este decalajul dintre ce exista si ce este necesar. Romania are infrastructuri critice vechi, proiectate in alte paradigme tehnologice, care trebuie modernizate fara intreruperea operatiunilor. Aceasta este o problema inginereasca serioasa care nu se rezolva doar cu un produs/sistem nou instalat peste ce exista. Rezistenta la nou si la schimbare in randul personalului care trebuie sa opereze noul sistem, este ignorata de cele mai multe ori.

A doua este necesarul de personal tehnic ce trebuie specializat pentru operarea noilor solutii. Putem livra cel mai bun sistem - daca nu exista oameni care sa il opereze si sa il intretina, se degradeaza rapid. De aceea insistam ca bugetul sa includa intotdeauna costuri pentru training si transfer de cunostinte in livrabilele noastre. Neglijarea alocarii de bugete corecte pentru aceste servicii aduce cu sine o curba de invatare care nu permite exploatarea optima a solutiei respective.

A treia este ciclul lung de achizitie. Intre momentul in care un beneficiar identifica o nevoie si momentul in care un contract este semnat pot trece si doi-trei ani. Tehnologia evolueaza in acest interval. Studiile de fezabilitate pe care le facem incearca sa anticipeze aceasta latenta si sa recomande arhitecturi cu durata de viata relevanta, nu arhitecturi optimizate pentru momentul ofertarii.

Manager.ro: Ce tendinte tehnologice considerati ca vor influenta cel mai mult sectorul infrastructurilor critice in urmatorii ani?

IQT: Infrastructurile critice au devenit camp de lupta cibernetic

Aceasta nu mai este o tendinta, este o realitate documentata. Retele de energie, sisteme de transport, comunicatii guvernamentale sunt vizate deliberat de grupuri aliniate unor state, nu pentru castig financiar, ci ca instrument de presiune geopolitica. Atacurile cibernetice insotesc acum conflictele cinetice. Vedem asta in datele publicate de ENISA si o simtim in cerintele clientilor nostri, care au schimbat radical in ultimii doi ani modul in care abordeaza securitatea sistemelor pe care le opereaza.

AI in mana atacatorilor - nu doar a aparatorilor

Discutia despre inteligenta artificiala tinde sa se concentreze pe beneficii. Dar aceeasi tehnologie este disponibila si pentru cei cu intentii rele. Operatori statali cu resurse semnificative folosesc deja AI pentru a automatiza si personaliza atacurile la o scara pe care niciun om nu o poate contracara prin vigilenta individuala. Aceasta schimba fundamental logica securitatii - nu mai este suficient sa iti instruiesti angajatii sa fie atenti.

Senzorizarea masiva - oportunitate si vulnerabilitate in acelasi timp

Conectam tot mai mult din lumea fizica la sisteme digitale: senzori, camere, echipamente industriale. Fiecare dispozitiv conectat este si o potentiala interfata expusa. Beneficiile sunt reale, riscurile la fel. Proiectarea corecta de la inceput este singura cale sa nu transformi un sistem de monitorizare intr-o poarta de acces pentru atacatori.

Manager.ro: Cum vedeti evolutia IQT in urmatorii 3–5 ani?

IQT: Crestere controlata, nu rapida. Nu urmarim sa devenim un integrator de proiecte mari, urmarim sa ramanem un partener bun pentru clientii nostri sau pentru echipa in care contribuim si sa construim progresiv.

Ne extindem in doua directii. Prima este participarea la consortii de cercetare europene, unde expertiza noastra in senzori, retele RF si infrastructuri critice este complementara cu capacitatile de cercetare ale universitatilor si institutelor de profil. 

A doua este acumularea de know-how suficient de profund in domeniile de nisa in care lucram (meteorologie, maritim, inginerie RF, aparare), pentru ca la un moment dat sa putem inova, nu doar integra. Calea de la un integrator la un producator cu produse proprii este lunga, dar este singura care aduce valoare pe termen lung atat companiei, cat si ecosistemului tehnologic romanesc in general.

Nu excludem sa crestem echipa, dar o vom face in ritmul in care putem mentine standardele actuale. Preferam sa refuzam un proiect decat sa il livram sub nivelul pe care ni l-am asumat.

Manager.ro: Pe langa aspectele pur tehnice, aceasta intrebare poate fi dezvoltata si la nivel de viziune, asteptari personale, sperante. 

IQT: Responsabilitatea care vine cu proiectele in care ne implicam vine cu constiinta ca erorile au consecinte reale. Nu exista o metodologie speciala... exista o disciplina de lucru care se aplica consistent: documentam tot, testam riguros si nu o luam pe scurtatura la final de proiect cand presiunea timpului este maxima.

Mai exista un aspect pe care il consideram important: recunoastem cand ceva depaseste competenta noastra si colaboram cu experti specializati. Am facut asta la studiul pentru Hidroelectrica, unde problema de modelare acustica a necesitat expertiza externa pe care am integrat-o in echipa noastra. Aceasta nu este slabiciune, este responsabilitate fata de client.

Daca peste zece ani cineva se va uita la infrastructurile la care am contribuit si va constata ca functioneaza corect, ca au fost livrate la standardul asumat si ca au ramas relevante - asta este mostenirea pe care o urmarim. Nu vizibilitate, ci calitate verificabila in timp.

Pe plan personal: as fi multumit daca IQT contribuie, chiar si modest, la demonstrarea ca se poate face inginerie serioasa in Romania, cu standarde ridicate, fara compromisuri si fara sa depinzi de altii pentru a implementa proiecte. 

Manager.ro: Aveti un mesaj pentru clienti si parteneri? De ce sa aleaga IQT, de ce sa ramana langa IQT? 

IQT: Pentru clienti: daca aveti o problema tehnica reala si vreti sa intelegeti ce solutii exista si la ce costuri - suntem disponibili pentru o discutie fara obligatii si fara oferta pregatita dinainte. Nu vindem produse, livram solutii la probleme concrete.

Pentru potentiali parteneri de consortii: avem expertiza demonstrata in domenii de nisa sisuntem interesati de colaborari in care fiecare parte aduce valoare adaugata reala. Nu cautam sa ”bifam” un parteneriat - cautam sa construim ceva care sa conteze.

Pentru ambele categorii: Judecati-ne dupa ce am livrat, nu dupa ce spunem ca putem livra.

Manager.ro: Din perspectiva dumneavoastra, ce tip de politici publice sau sprijin legislativ ar putea facilita dezvoltarea infrastructurilor critice si a tehnologiilor inteligente in Romania?

IQT: Doua lucruri concrete.

Primul: criterii tehnice mai bune in achizitiile publice. Caietele de sarcini formulate in termeni generici nu diferentiaza o solutie solida de una mediocra. Rezultatul este ca pretul devine principalul criteriu de departajare, ceea ce favorizeaza solutiile ieftine pe termen scurt si costisitoare pe termen lung - si, mai grav, impiedica companiile romanesti sa acumuleze know-how si sa construiasca capabilitati reale. Intr-un context geopolitic in care autonomia tehnologica conteaza din ce in ce mai mult, aceasta problema structurala merita o atentie serioasa.

Al doilea: continuitate in proiectele de modernizare. Infrastructurile critice se construiesc in ani si decenii, nu in cicluri bugetare anuale. Mecanisme de finantare multianuale, mai ales pentru proiectele cofinantate din fonduri europene, ar reduce semnificativ pierderile generate de intreruperi si reluari ale proiectelor. Am vazut proiecte frumoase si utile in acelasi timp, cu tehnologie de ultima ora care au fost scoase din uz dupa finalizarea perioadei de garantie dintr-un motiv greu de inteles: lipsa bugetului pentru mentenanta acestuia...

In ceea ce priveste invitatia de a vorbi despre sustinerea fiscala, nu pot sa nu spun ca in ultimii doi-trei ani am asistat la modificari repetate ale legislatiei, care au crescut costurile operationale ale companiilor romanesti exact in perioada in care volumul proiectelor disponibile scadea. Combinatia dintre costuri mai mari si piata mai mica este dificil de gestionat pentru orice companie, dar este aproape imposibil de gestionat pentru una mica care incearca sa investeasca in expertiza si sa creasca organic.

Evit sa folosesc cuvinte care, odata, ne faceau sa visam frumos: predictibilitate, stabilitate. Este clar ca atat dinamismul tehnologic, cat si contextul geopolitic au aruncat in derizoriu acesti termeni, rostiti de prea multe ori pentru a crea confort antreprenorilor locali si investitorilor, fara sa fie urmati de substanta. Realitatea pe care o observam pe piata este descurajanta: Romania pierde in favoarea altor tari din regiune atunci cand vine vorba de productie si de capabilitati tehnologice proprii. Ramanem in schimb foarte atractivi ca natiune, pentru investitorii care vin sa desfaca marfuri, produse in alta parte. 

Nu solicit tratament preferential sau facilitati fiscale speciale. Solicit reguli clare, criterii de calitate reale, aplicare consecventa si un cadru fiscal care sa nu se schimbe de la un an la altul in functie de nevoile imediate ale bugetului de stat. Restul il facem noi.

Dincolo de pret, valoare care conteaza