Evident, aceste cladiri bombastice vin din ambitiile grandioase ale unor varfuri ale societatii din diverse perioade istorice de a transforma arhitectura traditionala intr-o unealta, de a produce cladiri care sa le satisfaca dorinta de maretie.
Cu doar cateva saptamani inainte de a muri, Steve Jobs a comandat o ultima minune tehnologica: un nou sediu pentru Apple, proiectat de starul arhitecturii britanice, Sir Norman Foster. Semanand cu o nava spatiala, cladirea este un monolit gigantic, circular, care are un deviz final de 3,7 miliarde de euro, pret care eclipseaza pana si constructia noului World Trade Center din New York, care va costa doar 2,3 miliarde de euro.
Dar Apple nu este singura companie din hi-tech care se va lafai intr-un sediu faraonic. Mark Zuckerberg a comandat pentru Facebook un nou sediu si l-a contactat pe arhitectul Frank Gehry pentru a realiza proiectul. Desigur, cladirea nu este una oarecare, ci chiar cel mai mare sediu de birouri din lume in care vor lucra circa 3.400 de angajati ai celei mai populare retele de socializare din lume. Cladirea, privita din afara, va fi confundata cu un deal impadurit, deoarece va fi acoperita de copaci pentru a-i permite sa se incadreze in peisajul natural din California.
Nici boss-ul de la Amazon nu a stat cu mainile in san. A cerut firmei de arhitectura NBBJ proiectarea primului sediu-biosfera din lume: trei cupole din sticla si otel vor crea propriile ecosisteme artificiale, inclusiv propriul microclimat.
A fost inghesuiala mare la NBBJ, pentru ca la acelasi birou de arhitectura a apelat si Google pentru a proiecta “Bay View”, noul sediul central al gigantului Internetului. Este adevarat, sediul Google nu va fi atat de ostentativ ca al concurentilor sai in ale arhitecturii monumentale. Cele 9 cladiri ale Google vor avea plantatii pe acoperisuri, vor fi legate intre ele prin poduri si vor fi inconjurate de zone in care vor straluci lucii de apa.
Si pentru ca tabloul sa fie complet, unul dintre cei mai importanti producatori de cip-uri din lume, Nvidia, isi va construi un sediu corporativ enorm, de marimea unei jumatati de stadion de fotbal, dotat cu aeroport, si flancat de doua cladiri triunghiulare din sticla, simbolizand cip-urile unui computer.
Pana la urma toate aceste constructii nu mai pot fi considerate doar niste cladiri de birouri, ci se transforma in niste tehno-viziuni, care sunt un amestec de natura idealizata si inalta tehnologie. Evident, ca si lumea digitala in care traim, aceste cladiri ale viitorului vor consfinti lipsa barierelor si spatiilor private, ca o expresie a culturii digitale, care inlocuieste privatul cu colectivul. Totul este deschis, transparent si negociabil. Pana unde se va merge, ramane de vazut!