Un portret robot 3D, pe baza analizei ADN

Un portret robot 3D, pe baza analizei ADN portret robot3danaliza geneticacriminologie

O echipa de cercetatori americani a pus la punct un program capabil sa produca schita unui portret pornind de la analiza a 20 de gene dintr-un esantion de ADN.
Ideea ca un singur esantion de ADN gasit la locul unei crime ar putea conduce la elaborarea unui portret robot nu mai pare de domeniul science-fiction. Desi tehnologia este inca departe de a fi operationala, numeroase echipe stiintifice se preocupa in prezent de aceasta problema, iar studiile avanseaza cu pasi mari. Unul dintre ele, conduis de antropologul Mark Shriver, de la Universitatea de stat din Pennsylvania, SUA, a realizat recent un surprinzator program capabil sa produca un portret robot 3D pe baza a 24 de variante ale 20 de gene care au o mare influenta asupra structurii fetei.
Cercetatorii, care si-au publicat lucrarile in revista Plos One, a Academiei de stiinte americane, au lucrat cu 592 de voluntari din Statele Unite, Brazilia si Insulele Capului Verde, avand toti atat origini europene, cat si din Africa de Vest. Intr-o prima etapa, ei le-au modelizat fetele calculand distantele dintre 7.000 de puncte diferite care permit sa se defineasca, de exemplu, distanta dintre ochi, marimea nasului sau inaltimea pometilor, elemente esentiale in fizionomia unui chip. Abia intr-o a doua etapa, ei s-au ocupat de genomul participantilor la studiu. Pentru aceasta, au ales sa se concentreze asupra a 20 de gene cunoscute pentru faptul ca au legatura cu dezvoltarea capului embrionului sau cu malformatii ale fetei. Obiectivul era de a detecta corelatii intre caracteristici ale fetei si variante ale acestor gene. Un ansamblu de informatii din care ei au conceput, in cele din urma, un program informatic de predictie a fizionomiei fetei unei persoane in functie de ADN-ul sau.
 
Un instrument, nu o proba
Echipa revistei americane de popularizare stiintifica New Scientist a supus sistemul la o verificare practica, furnizand in orb un esantion de ADN al uneia din jurnalistele sale. Desigur, rezultatul este departe de a fi perfect, dar el este totusi tulburator (vezi foto). Portretul robot astfel obtinut este mai putin asemanator decat cel realizat de un artist dupa descrierea unui martor ocular? Nu neaparat. Ideea poate produce teama, dar obiectivul este de a furniza un portret robot pornind de la un esantion de ADN, pentru a putea identifica eventuali indivizi asemanatori. Anchetatorii ar trebui apoi sa faca o veritabila analiza ADN pentru a se asigura ca cel al suspectului corespunde efectiv cu esantionul prelevat. In alti termeni, nu este vorba de o proba, ci mai degraba de un instrument de investigatie. In plus, anchetatorii spera de asemenea ca sistemul ar putea permite identificarea cadavrelor foarte degradate ale unor victime.
Specialistii estimeaza ca vor mai fi necesari, fara indoiala, cel putin inca zece ani pentru a dezvolta un program suficient de fiabil, pentru ca nu este vorba de a spune pur si simplu daca un individ are ochii albastri sau parul rosu. Numeroase parti ale genomului intra in joc in structura unei fete. Nu doar genele, ci si ceea ce s-a numit gresit ADN gunoi si despre care s-a descoperit ulterior ca ar controla expresia genelor si ca ar putea avea un rol esential in "fasonarea" fetei. O data pus la punct, un astfel de instrument ar putea avea aplicatii multiple, si nu doar in anchetele criminalistilor. Intr-adevar, el ar putea de asemenea sa permita reconstituirea fetei unor hominizi disparuti, precum Neandertal, pe baza unor esantioane de ADN de o calitate suficient de buna.
Sursa: Le Point