Nicio actiune buna nu ramane nepedepsita
ludwik sobolewskicumparare bvbprag bvblegislatie bvbpiata de capital
Pe 6 martie 2014, Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti (BVB) a cumparat, la pretul mediu unitar de 28,3 lei, 300 de actiuni emise de BVB.
Era prima data cand directorul BVB dadea bani pe titluri ale companiei pe care o conducea. De atunci, Sobolewski a continuat sa platesca pentru actiuni emise de BVB, ajungand la 3.610 de titluri.
La scurt timp dupa raportarea primelor cantitati cumparate, au aparut semne de intrebare cu privire la legalitatea acestui demers.
Drept pentru care BVB a precizat ca tranzactiile facute de Sobolewski s-au facut in baza prevederilor articolului 100 din Regulamentul de Organizare si Functionare al BVB, articolul 65, alineatul 2 din Actul Constitutiv BVB, articolul 150 din Regulamentul CNVM nr. 1/2006, si articolul 250 din Legea Pietei de Capital nr. 297/2004.
BVB preciza ca "prevederile articolelor din Regulamentul de Organizare si Functionare (ROF) al BVB si Actul Constitutiv permit directorului general al BVB sa achizitioneze actiuni, actele mentionate restrictionand expres doar achizitia de actiuni emise de un intermediar sau persoane implicate cu acesta, sau de un alt operator de piata sau operator de sistem".
De asemenea, "prevederile Regulamentului CNVM nr. 1/2006 si ale Legii Pietei de Capital nr. 297/2004 se refera la informarea publica privind achizitia de actiuni".
Ulterior, BVB emitea o alta informare cu privire la relatia dintre conducatorii societatii si personalul acesteia.
Potrivit BVB, "persoanele nominalizate in calitate de conducatori ai societatii nu se incadreaza in categoria personalul BVB in sensul prevederilor ROF al BVB.
Personalul BVB reprezinta, in conformitate cu prevederile ROF, angajatii/salariatii BVB care au incheiat cu societatea un contract individual de munca, pe perioada determinata sau nedeterminata, in conditiile legii.
Conform prevederilor articolului 10 din Codul muncii, legea cadru care prevede si reglementeaza domeniul raporturilor de munca, Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu.
In conformitate cu prevederile Actului constitutiv si ROF, directorul general-conducator este reprezentantul legal al societatii, exercitand in aceasta calitate competente de organizare, conducere si cele privind functionarea BVB, inclusiv pe cele de angajare si salarizare a personalului BVB.
Conducatorii societatii, directorul general si directorul general adjunct al BVB, isi desfasoara activitatea pe baza de contracte de mandat, fiindu-le interzis prin lege sa incheie cu societatea raporturi de munca si implicit, contracte individuale de munca, pe perioada indeplinirii mandatelor de director, in sensul Legii Societatilor nr. 31/1990, republicata".
Cumva tocmai conducatorul unei institutii nu este si angajatul acesteia. Suna ciudat, la fel cum suna si multe prevederi legale, in baza carora unele societati listate la BVB se supun unor reguli stricte, in timp ce altele se bucura de mult mai multa libertate.
Suna ciudat precum ingradirea dreptului de proprietate prin fixarea unui prag de detinere la cele cinci societati de investitii financiare (SIF), in timp ce, la Fondul Proprietatea, care si el este inclus in BET-FI, impreuna cu cele cinci SIF si care este tot o SIF, dar cu alt nume, poti detine cate actiuni te tin buzunarele.
Suna la fel de ciudat ca existenta unui prag maxim de detinere de actiuni chiar la insasi BVB.
Daca, initial, aceste praguri aveau oarecare logica pentru o tara care (re)invata ce sunt economia de piata si capitalismul si pentru o piata de capital aflata la inceput de drum, acum ele sunt o bariera care tintuieste BVB in acelasi inceput de drum.
Poate ca gestul suprem de fidelitate si de incredere in compania la care lucreaza cineva este tocmai cumpararea de catre un angajat a unor actiuni ale firmei respective.
De ce ar astepta un angajat "de rand" al Apple, Google, Bank of America sau JP Morgan sa primeasca, asa cum este cazul directoratului, actiuni in semn de recompensa? De ce nu si-ar investi o parte din banii pe care ii castiga cumparand actiuni, dovedind ca are incredere in agajatorul sau si in sine si avand sentimentul ca munceste (si) pentru sine?
La noi, de ani de zile, Banca Transilvania rascumpara actiuni de pe piata de capital pentru a le distribui salariatilor merituosi, pentru a-i premia si fideliza si acelasi lucru era intentionat, candva si de BVB.
Prin urmare, era in regula daca angajatii, salariatii ar fi fost cadorisiti cu actiuni la firma la care presteaza, dar, cand vor sa cumpere ei insisi, din banii lor, este conflict de interese...
Pacat ca demersul directorului BVB de a-si insoti vorbele si planul de dezvoltare a bursei noastre cu un gest concret, palpabil, constand in cumpararea de actiuni, este afectat de niste prevederi legale atat de usor interpretabile.
Cand, in sfarsit, cineva nu doar spune care are incredere in piata de capital romaneasca si in viitorul ei, ci investeste direct in ea, constata ca... actiunea sa este posibil sa nu ramana nepedepsita de niste regulamente care seamana cu o frana de mana trasa tinand pe loc o masina care tot incearca sa-si tureze motoarele si sa se urneasca.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
