Editorial: Economia zapezilor si de ce ne impotmolim la fiecare inceput de an

Editorial: Economia zapezilor si de ce ne impotmolim la fiecare inceput de an Primele stiri de dimineata de la TV erau despre cum economia Romaniei s-a aflat pe butuci in ultimele zile. Zapezile si vremea rea au ingreunat totul, au oprit din circulatie trenurile, au blocat porturile si au redus la jumatate marfa care intra in restul anului in tara. Ne-am blocat, cu alte cuvinte, asa cum se pare ca ne blocam la fiecare inceput de an in fata zapezilor.
Cu doar cateva zile in urma a trebuit sa ies din casa la 7.30 dimineata, cu o jumatate de ora mai devreme decat plecam de obicei. Am fost primii care am strabatut zapada de jumatate de metru pana aproape de strada principala. Surprinzator sau nu, pana la ora aceea nu iesise nimeni. M-am gandit abia mai tarziu ca intr-adevar azi nu doar ca iesim mai tarziu din casa pentru a merge la serviu (motiv pentru care fiecare ora din zi e ora de varf in trafic), dar nu ne mai urnim nici pentru a da impreuna zapada la o parte.

Ne mira zapezile de doi metri prin care faceau tuneluri parintii sau bunicii nostri. Azi, cel mai probabil, ne-am bloca la propriu si am suna disperati la autoritati, sa ne scoata din case. Numai ca aleile si strazile mici nu pot fi deblocate niciodata in timp util de autoritati. La bloc nu ai curte, dar ai un spatiu comun. Paradoxul e acesta: dintr-un bloc de 100 de oameni, nu iese niciunul sa dea zapada, in vreme ce un singur om, in curtea lui, nu are de ales. Daca vrea sa ajunga la poarta, trebuie sa isi faca singur cararea. Dar la oras, responsabilitatea pare sa alunece suav de pe un umar pe celalalt. Poate ca vecinul X se va trezi mai devreme si va da zapada. Poate ca o voi da maine caci azi nu am nevoie. Poate ca autoritatile isi vor face treaba. Poate ca ar trebui sa ne pese, in sfarsit, mult mai mult. Poate ca ar trebui sa intelegem, in 2017, in al doisprezecelea ceas de ignoranta, de ce in alte tari spiritul civic e educat de la varste timpurii, de ce pe nimeni nu deranjeaza ceea ce aici consideram ca "nu e treaba noastra".

Economia a fost pe butuci fiindca vremea rea a luat din nou prin surprindere pe toata lumea. Sigur, multe aspecte n-au putut fi solutionate, e firesc. Dar adesea nici nu ne mai trec prin cap alternativele fiindca ne-am obisnuit sa asteptam primavara. O primavara timpurie, infloritoare, una pe care o tot asteptam si pe care, cand a sosit, ne-am facut ca nu o intelegem.