Multi sefi ar angaja mai degraba persoane cu care pot fi prieteni, decat cei mai buni candidati
sefiangajatirecrutareprietenirelatiicultura
Angajatorii doresc deseori sa recruteze o persoana cu care sa poata iesi in oras, nu neaparat una potrivita pentru jobul respectiv, releva un studiu HR.
"Desigur, angajatorii cauta oameni cu anumite aptitudini, care sa fie eficienti", a declarat autoarea studiului, Lauren A. Rivera, Ph.D. si profesor de managementul organizatiilor si sociologie la Northwestern University.
"Totusi, dincolo de acest lucru, sefii cauta persoane cu care sa poata suda o prietenie, in preajma carora se pot simti bine, care le pot deveni prieteni sau chiar parteneri sentimentali! Drept urmare, angajatorii NU recruteaza intotdeauna cei mai buni candidati".
Studiul a fost realizat pe baza a 120 de interviuri pe care Rivera le-a realizat in randul sefilor care realizeaza angajari in SUA, in banci de investitii, firme de avocatura, de contabilitate, de management si consultanta etc.
Potrivit lui Rivera, angajatorii si personalul HR pun sentimentele personale inaintea profesionalismului. Astfel, pentru ei primeaza confortul, familiarizarea si entuziasmul, atunci cand aleg un candidat, in detrimentul cunoasterii si aptitudinilor profesionale.
Pentru multi angajatori, potrivirea culturala in raport cu ecosistemul deja infiintat intr-o companie reprezinta cel mai important aspect al interviului de angajare.
"Este important sa stim ca angajatorii nu recruteaza oameni necalificati", completeaza Rivera.
"Studiile mele arata ca - in multe aspecte - angajatorii folosesc un stil de recrutare mai apropiat de cel in care iti alegi prietenii sau partnerii romantici, decat de interviul profesional de angajare. Cand doresti sa te intalnesti sau sa te casatoresti cu o persoana, ce anume te intereseaza? Aveti acelasi nivel de studii? Ati mers amandoi la o scoala similara? Aveti aceleasi hobby-uri? Va place sa discutati unul cu altul? Simtiti acea "scanteie"? Aceste lucruri s-au transpus din viata sociala in cea profesionala", explica Rivera.
Chiar daca a analizat cu precadere sectorul serviciilor, Rivera considera ca asemenea practici sunt valabile si in cazul altor ocupatii profesionale.
"Depinde insa de gradul de responsabilitate a meseriei respective. Astfel, daca doresti sa angajezi un neurochirurg, cred ca o sa te concentrezi mai degraba asupra pregatirii si experientei sale profesionale, decat a potrivirii culturale". Studiul a fost publicat in American Sociological Review.