Analiza: Boala trece, datoriile raman. Circuitul banilor in sectorul farmaceutic

Analiza: Boala trece, datoriile raman. Circuitul banilor in sectorul farmaceutic farmabanidatoriicompanii farmaceutice

Marile companii din domeniul farmaceutic au sume estimate intre 20 si 40 de milioane de dolari blocate inutil in procesele de gestionare a fluxului de numerar, echivaland cu un procent situat intre 3,6% si 7,1% din vanzarile lor totale, se arata in studiul EY Cash on prescription.
Din studiul cu privire capitalul circulant al marilor companii farmaceutice rezulta ca performanta acestui indicator continua sa se deterioreze, desi intr-un ritm mai lent decat in anul trecut.
 
Aceste rezultate, in general slabe, privind capitalul circulant mascheaza insa o orientare mult mai puternica in ultimii ani spre managementul lichiditatilor, generata de incercarea marilor companii farmaceutice de a-si optimiza capitalul si de a creste valoarea pentru actionari.
 
S-au realizat progrese semnificative, insa impactul nu a fost suficient de puternic pentru a contracara efectul negativ asupra performantelor globale ale industriei adus de modificarea modelului de distributie si a modelului de business.
 
In comparatie cu 2011, vanzarile marilor companii farmaceutice au scazut cu 3% in 2012, din cauza cresterii competitiei aduse de generice, a presiunii pe pret si a impactului negativ al ratelor de schimb valutar pentru companiile care raporteaza in dolari americani (reprezentand doua treimi din vanzarile totale din industrie).
 
Aceste forte au avut un impact mai mare decat evolutiile inregistrate pe pietele emergente. Cererea pentru produsele de ingrijire a scazut, de asemenea, semnificativ in a doua jumatate a anului, in special in Statele Unite si Europa. Activitatea de fuziuni si achizitii a fost si ea limitata. In acest context, nivelurile capitalului circulant au scazut, dar intr-un ritm ceva mai lent (-2%) decat vanzarile.
 
O gama larga de practici de plata
 
Distribuitorii sunt, de regula, cei mai rapizi platitori, in timp ce spitalele si agentiile guvernamentale au tendinta sa plateasca mai tarziu. De exemplu, distribuitorii din Statele Unite platesc la 35-45 de zile.
 
In cazul Europei, termenele de plata au variatii mari, un numar mic de distribuitori stabilind nivelul general pentru fiecare tara. Germania si tarile scandinave inregistreaza cel mai scazut nivel al duratei medii de incasare (25-30 de zile).
 
In Marea Britanie, durata medie de incasare a creantelor a crescut, ajungand la 60-90 de zile. In Japonia, durata medie de incasare a creantelor ramane ridicata, la 90-120 de zile, in timp ce in restul lumii, se inregistreaza o distributie larga a performantei duratei medii de incasare a creantelor, reflectand nivele variabile ale maturitatii pietei, politicilor locale de pret si strategiilor comerciale.
 
In afara de distribuitori, companiile faramaceutice din Europa lucreaza cu un mix de doctori, farmacii, spitale si agentii guvernamentale, ceea ce duce la termene de plata extinse, nivele ridicate ale platilor intarziate si costuri mari cu logistica si distributia. Pentru acest segment, durata medie de incasare a creantelor poate fi estimata la 70-80 de zile, cu variatii mari in functie de categorii si tara.
 
In Romania, platile se fac de 12 ori mai tarziu decat media europeana
 
Daca pana in prezent, toate tarile membre ale Uniunii Europene aveau obligatia sa plateasca facturile la medicamente in termen de 30 zile, Romania avea obligatia sa plateasca facturile furnizorilor de medicamente la 180 de zile. Aceasta reprezinta un decalaj de plata de sase ori mai mare fata de restul Europei, desi, in realitate, in luna martie 2013 se ajunsese chiar la un termen de plata de 360 de zile pentru decontarea medicamentelor compensate si gratuite.
 
„Chiar daca, incepand cu luna martie 2013, pentru facturile emise dupa aceasta data, autoritatile din sistemul sanitar a trebuit sa reduca termenele de plata la medicamentele decontate la cel mult 60 de zile, in conformitate cu Directiva 7/2011 a Uniunii Europene care prevede combaterea platilor intarziate pentru tranzactiile comerciale cu statul, aceasta directiva este in continuare extrem de dificil de pus in aplicare, intrucat ar insemna fonduri suplimentare semnificative de care inca autoritatile locale nu dispun in momentul de fata”, subliniaza Silvia Talpeanu, senior manager, EY Romania. 
 
In timp ce ritmul si amploarea schimbarilor in industrie cresc, companiile farmaceutice care tintesc in continuare o imbunatatire a performantei capitalului circulant vor fi nevoite sa reactioneze la situatiile nou aparute in operatiuni si piata prin schimbari mult mai substantiale decat cele pe care le-au facut pana acum.
 
”Firmele ar trebui sa ia in considerare o colaborare mult mai apropiata cu distribuitorii. Ar trebui sa dezvolte o capacitate mai rapida de raspuns a sistemelor si proceselor lor si sa-si consolideze lantul de aprovizionare. Ar fi de dorit, de asemenea, o gestionare mai eficienta a proceselor externalizate, o abordare echilibrata intre lichiditati, costuri, nivel de servicii si risc, adaptarea strategiilor de gestionare a capitalului circulant la conditiile pietelor emergente si schimbarea comportamentelor interne”, a declarat oficialul EY Romania. 
 
Companiile farmaceutice ar putea sa indentifice oportunitati suplimentare de imbunatatire a capitalului circulant prin examinarea bunelor practici aplicate de companiile din alte industrii, precum cea a produselor de  consum”, a mai spus Silvia Talpeanu.