Expertii in sanatate: UE neaga impactul crizei asupra sanatatii cetatenilor sai

Reducerile bugetare si somajul alarmant ii determina pe europeni sa intre in depresie si din cauza veniturilor mici, oamenii nu isi mai permit sa mearga la doctor sau sa isi cumpere medicamente.

Rezultatul? Sinucideri tot mai multe, alaturi de focare ale unor boli crunte - HIV - si chiar malarie - in Grecia, potrivit unei analize a sanatatii europenilor, publicata in revista The Lancet.

Pentru a contracara aceste amenintari, oamenii au nevoie de un sistem social protector, spun cercetatorii. In schimb, masurile de austeritate impuse dupa crizele care au marcat sudul Europei - cea mai recenta in Cipru - "au taiat plasele de siguranta".

"Exista o problema, legata de negarea efectelor medicale ale crizei, chiar daca ele sunt foarte vizibile", a declarat cercetatorul-sef Martin McKee de la European Observatory on Health Systems and Policies, un grup sustinut de Organizatia Mondiala a Sanatatii.

"Comisia Europeana are obligatia de a analiza efectele medicale ale deciziilor sale, dar prefera sa functioneze in negatie".

Troika formata din Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International este responsabila de acordarea unor bail-out-uri economice.

McKee a spus ca esecul guvernelor europene si al Comisiei Europene de a infrunta consecintele medicale ale propriilor politici seamana cu "ofuscarea" industriei tutunului cu privire la combatarea fumatului. Cazul Islandei este mai fericit.

In ciuda unei crize economice serioase, Islanda a refuzat austeritatea, dupa un referendum si a continuat sa investeasca in sistemul social. Drept rezultat, cercetatorii au descoperit ca sanatatea islandezilor nu a fost afectata de recesiune.

Economia Islandei a revenit pe crestere, chiar daca procesul este greoi si inflatia ramane ridicata. McKee si colegii sai precizeaza ca sistemele medicale strang cureaua in multe tari europene, precum Spania, Portugalia si Grecia, consecintele fiind dintre cele mai negative.

De asemenea, europenii incep sa viziteze medicul intr-o faza avansata a afectiunilor lor, chiar daca asta inseamna un risc mai mare pentru sanatatea lor si costuri mai ridicate pentru sistemul de sanatate, pe termen lung. In Grecia, spitalele incearca sa mentina standardele de baza, rezultand o crestere a numarului de infectii rezistente la antibiotice; pacientii eleni duc lipsa de medicamente, inclusiv de tratamentele pentru epilepsie.