„Razboaiele Crypto” zguduie Europa: Big Tech si guvernele se lupta pentru controlul mesajelor private
chat controlcriptare mesajecriptare end-to-endprotectia minorilor
Uniunea Europeana se afla in mijlocul uneia dintre cele mai controversate dispute legislative din ultimii ani. Proiectul de lege cunoscut neoficial drept „Chat Control”, o initiativa care ar permite autoritatilor sa scaneze mesajele private ale utilizatorilor, a divizat complet guverne, companii si organizatii civice. Sustinatorii spun ca este o arma necesara in lupta impotriva abuzurilor asupra minorilor. Oponentii o considera insa cea mai mare amenintare la adresa confidentialitatii online de la inventarea internetului.
Propusa in 2022, legislatia urmareste sa oblige aplicatiile de mesagerie si platformele digitale, de la WhatsApp si Signal, pana la iMessage sau Telegram, sa detecteze si sa raporteze automat continut ilegal. Totul, sub pretextul combaterii exploatarii sexuale a copiilor online. Insa criticii avertizeaza ca implementarea ar insemna sfarsitul criptarii end-to-end, adica tocmai mecanismul care protejeaza intimitatea conversatiilor. „Este ca si cum ai cere postasului sa deschida fiecare scrisoare pentru a se asigura ca nu contine nimic ilegal”, spun expertii in securitate cibernetica citati de Politico.
Implementarea proiectului ar insemna sfarsitul criptarii end-to-end
Tensiunea s-a amplificat in ultimele luni, cand marile companii de tehnologie, de la Signal si WhatsApp pana la platforma X a lui Elon Musk, au lansat o ofensiva publica fara precedent impotriva proiectului. Retelele de socializare au fost inundate de mesaje de protest, iar eurodeputatii au primit mii de e-mailuri de la cetateni care acuza Bruxelles-ul ca vrea sa transforme Europa intr-un „stat de supraveghere digitala”. In tabara opusa, ONG-urile pentru protectia copilului si o parte dintre ministerele de interne europene insista ca „viata privata nu poate fi mai importanta decat protejarea minorilor”.
Lupta pentru criptare nu este noua. Inca din perioada Razboiului Rece, statele au cautat sa securizeze si sa sparga comunicatiile adversarilor. In era internetului, criptarea a devenit fundamentul
sigurantei digitale, baza tranzactiilor bancare, a serviciilor cloud si a comunicatiilor confidentiale. Odata cu trecerea platformelor mari la criptare completa, politiile si serviciile de informatii au inceput sa acuze „orbirea digitala”: fara acces la mesaje, spun ele, nu mai pot investiga eficient infractiuni. Europol avertizeaza ca lipsa „cheilor de acces” ii lasa fara instrumente esentiale.
Statele membre ale Uniunii s-au impartit in doua tabere ireconciliabile. Germania, Polonia si Olanda apara dreptul la confidentialitate digitala, insistand ca spargerea criptarii ar crea un precedent periculos si ar expune toti utilizatorii la riscuri de securitate. In schimb, Franta, Danemarca si Spania sustin planul, argumentand ca tehnologia poate fi folosita „cu filtre” pentru a detecta doar continuturile problematice. De fapt, Danemarca, care detine presedintia Consiliului UE, a relansat recent propunerea cu o forma chiar mai stricta, ce include asa-numitele „ordine de detectare” obligatorii, emise de judecatori sau autoritati specializate.
Ceea ce ingrijoreaza specialistii este mecanismul tehnic propus. Pentru a „scana” mesajele, platformele ar trebui sa implementeze „scanarea pe partea clientului”, adica verificarea imaginilor si textelor direct pe dispozitivul utilizatorului, inainte de criptare. Companiile de securitate IT avertizeaza ca acest sistem este practic imposibil de controlat si ca ar putea deschide usa pentru abuzuri, inclusiv spionaj guvernamental. „Odata ce creezi un backdoor, oricine poate intra pe el, inclusiv hackerii”, explica mai multi experti independenti citati de Politico.
Dezbaterea a devenit un adevarat razboi de lobby in Bruxelles. Gigantii tech investesc milioane pentru a convinge eurodeputatii sa respinga proiectul, in timp ce ONG-urile pro-legislatie fac presiuni asupra guvernelor pentru a proteja copiii. In paralel, organizatiile pentru drepturile digitale, precum European Digital Rights sau Privacy International, avertizeaza ca legislatia CSAM ar putea fi echivalentul european al Patriot Act, extinzand drastic puterile statului in numele securitatii.
In spatele usilor inchise, oficialii europeni incearca sa gaseasca o formula de compromis. Parlamentul European a adoptat deja o versiune mai „prietenoasa cu viata privata”, dar negocierile cu Consiliul UE sunt blocate. Bruxelles-ul pare prins intre doua principii: protejarea copiilor si pastrarea intimitatii cetatenilor. Iar cum ambele cauze sunt moralmente legitime, gasirea echilibrului devine o provocare aproape imposibila.
Citeste si: Blocurile comuniste, testul exploziei: cat rezista si ce ar trebui sa stii daca locuiesti intr-unul
Sursa foto: freepik.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML