Ce castiga o tara daca organizeaza Jocurile Olimpice?

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
Ce castiga o tara daca organizeaza Jocurile Olimpice? Ce castiga o tara daca organizeaza Jocurile Olimpice?
de Mihai Balescu la 24 Aug. 2018 Exclusiv
Istoricul economic al Jocurilor Olimpice arata foarte clar ca putine sunt tarile care au gazduit acest eveniment si au iesit la sfarsit pe plus. In marea majoritate a cazurilor, banii publici au fost bagati in stadioane, bazine de inot, piste si alte facilitati care ulterior au fost lasate in paragina, fiind prea mari pentru nevoile sportivilor si spectatorilor din competitiile interne.

Partizanii organizarii JO spun ca aceste intreceri aduc un prestigiu imens tarii-gazda. Si ca sumele colosale investite au un impact pozitiv asupra turismului, asupra modernizarii urbane si asupra fiecarui individ in parte, prin faptul ca este popularizat sportul.

Ei argumenteaza ca JO au un efect economic imediat prin atragerea a sute de mii de turisti, dar si a mii de directori de mari companii internationale, care pot gasi la fata locului oportunitati atractive pentru investitii. Apoi, Jocurile Olimpice fac posibila reabilitarea unor cartiere degradate (vei exemplul recent cu cartierul East End, din Londra) sau chiar modernizarea unor orase intregi, cum a fost cazul Barcelonei, in 1992.

Si, in fine – mai spun ei – intr-o societate sedentara, afectata de obezitate, abdomenele cu “patratele” ale unor sportivi ca Jessica Ennis sau Usain Bolt pot constitui o motivatie puternica pentru ca oamenii sa faca mai mult exercitiu fizic.


Totusi, argumentele acestea, desi perfect logice, palesc atunci cand la finalul competitiei se trage linie si se observa ca evenimentul a fost pe minus – o situatie care a cam devenit regula. Statisticile arata foarte clar ca editiile JO, in proportie covarsitoare, au adus pierderi majore. Asta, desigur, si pentru ca niciodata nu s-a intamplat ca bugetul initial sa fie respectat. Costurile finale ale organizarii unei editii a Jocurilor Olimpice au fost intotdeauna mult mai mari decat cele estimate, iar asta a insemnat o inrautatire a situatiei economice locale.

De exemplu, Jocurile Olimpice din Montreal, din 1976, au pagubit populatia orasului cu nu mai putin de 700 $ pe cap de locuitor. Nota finala de plata s-a ridicat la 6 miliarde $ (la valoarea de atunci a dolarului), o explicatie pentru aceasta suma imensa fiind aceea ca firmele contractante, suspectate a fi in legatura cu mafia din Montreal, au delapidat o mare parte din bani.

S-a inregistrat atunci un minus de 2 miliarde $, pentru a carui compensare a fost introdusa o taxa speciala pe comercializarea… tigarilor. O taxa logica de altfel, dupa cum a remarcat ironic economistul american David Henderson, pentru ca doar fumatorii sunt fani ai sporturilor olimpice. Daca nu chiar si participanti la acestea.

Si un alt exemplu sugestiv in acest sens este cel al editiei din Munchen, din 1972, cand facilitatile contruite cu acea ocazie au ramas ulterior in paragina, din cauza costurilor ridicate de intretinere si a inutilitatii lor pentru competitiile interne.

Marea exceptie este editia din Los Angeles, din 1984, considerata cea mai profitabila editie din istoria olimpismului modern. Meritul pentru reusita ei financiara ii revine lui Peter Ueberroth, presedintele Comitetului de Organizare, care a reusit sa mobilizeze populatia orasului si sa schimbe prin vot legislatia statului american, astfel incat contribuabilii californieni sa nu fie nevoiti sa suporte eventualul deficit adus de competitie bugetului local.

Ueberroth s-a bazat masiv pe sponsori privati care au sustinut financiar constructia de noi baze, dar doar daca acestea erau absolut necesare. E-adevarat, a existat si avantajul ca Los Angeles mai organizase JO in 1932, deci existau deja niste facilitati care au necesitat doar o modernizare. Practic singurele constructii realizate atunci pentru JO au fost Velodromul Olimpic si Piscina Olimpica, realizarea lor fiind in mare parte finantata de McDonalds si 7Eleven. Rezultatul? Un profit de 215 milioane $, care a fost donat in scopuri caritabile dupa terminarea JO.

Sa spunem, in final, ca exista totusi un beneficiar permanent al oricarei editii a Jocurilor Olimpice, indiferent daca aceasta este pe plus sau pe minus. E vorba Comitetul International Olimpic (CIO), ai carui membri sunt tratati regeste (uneori chiar si mituiti) de autoritatile locale si de marile corporatii ale lumii care spera sa obtina cate un contract.

In plus, deoarece Comitetul isi are sediul in Elvetia, el nu plateste taxa de 20% pe veniturile obtinute din drepturile de difuzare TV a Jocurilor Olimpice sau din sponsorizari, fapt care, dupa spusele oficialilor CIO, permite alocarea unor sume mai mari organizarii competitiei. Cat insa din cei 20% merge spre organizarea efectiva a competitiei nimeni nu stie.

Urmatoarea editie a Jocurilor Olimpice va fi gazduita de Japonia (Tokyo), in 2020.

Sursa foto: www.pexels.com

Editorialist Manager.ro
25 de ani experienta in domeniul editorial
adresa de e-mail: mihaib@rs.ro

Ultimele NOUTATI

Actiunile din SUA au atins un nivel record. Investitorii spera la un transfer pasnic de putere intre Trump si Biden, dar au si sperante legate de vaccinul anti-Covid
Financiar-Bancar

Actiunile din SUA au atins un nivel record. Investitorii spera la un transfer pasnic de putere intre Trump si Biden, dar au si sperante legate de vaccinul anti-Covid

Semnalele venite din partea presedintelui american Donald Trump care a optat pentru un transfer pasnic de putere in favoarea noului castigatoror alegerilor prezindentiale, democratul Joe Biden, au...
today25 Nov. 2020
Pierderi uriase pentru Aeroportul Henri Coanda provocate de pandemie
Travel

Pierderi uriase pentru Aeroportul Henri Coanda provocate de pandemie

Transportul aerian este unul dintre cele mai afectate segmente in 2020, masurile de restrictie impuse de autoritati in vederea limitarii raspandirii epidemiei de coronavirus facandu-i pe multi sa...
today25 Nov. 2020
7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2020
Newsletter zilnic GRATUIT
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Adauga comentariu

Partenerii nostri

Te-ar putea interesa si

Comisia Europeana a dat unda verde: 216 milioane de euro pentru firmele romanesti
Companii

Comisia Europeana a dat unda verde: 216 milioane de euro pentru firmele romanesti

today25 Nov. 2020
FOTO. Cum arata holurile Institutului Matei Bals din Bucuresti: Pacienii nu mai au loc in saloane si primesc oxigen de pe bancile de asteptare
Sanatate

FOTO. Cum arata holurile Institutului Matei Bals din Bucuresti: Pacienii nu mai au loc in saloane si primesc oxigen de pe bancile de asteptare

today25 Nov. 2020
CEC Bank si-a imbunatatit serviciul de Internet Banking
Financiar-Bancar

CEC Bank si-a imbunatatit serviciul de Internet Banking

today25 Nov. 2020
Consiliul Fiscal: Deficitul bugetar ar putea ajunge la 9.8% din PIB la finalul anului
Economie

Consiliul Fiscal: Deficitul bugetar ar putea ajunge la 9.8% din PIB la finalul anului

today24 Nov. 2020
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special:

"7 modele de contracte si formulare - actualizate conform GDPR 2020"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
x