Daca Hamburg este unul dintre cele mai scumpe orase ale Europei si al saptelea ca marime, Rostock isi linge inca ranile dupa cei peste 40 de ani de regim comunist.
Locuitorii Hamburgului, de la cei care se lafaie in vilele de pe malul lacului Alster si pana la „fetele vesele” din cartierul St.Pauli, nu se sfiesc sa sustina sus si tare ca orasul lor este un stat in stat.Insasi denumirea de "Freie und Hansestadt Hamburg" (Orasul Liber si Hanseatic Hamburg) te face sa te gandesti serios daca nu cumva au dreptate, mai ales dupa cum vezi ca este condus si administrat orasul.
Contrastele arhitectonice ale Hamburgului sunt evidente si se datoreaza, in raport cu alte orase germane, unei inconstante in trasarea unor limite care sa separe clar noul de vechi si invers.
Multi arhitecti germani pun acest haos acceptabil pe seama nevoii de dezvoltare pe verticala a unei metropole si asa sufocata de vizitatorii sai vremelnici. Daca stam sa ne gandim ca orasul denumit si "Poarta catre lume", este al treilea port al Europei, cu un „rulaj” de aproape 10 milioane de containere anual, ca la cheiurile sale trag zeci de mii de nave pe an si ca in oras isi au sediul peste 25.000 de firme de shipping, gasim o explicatie cat de cat plauzibila a ridicarii unor cladiri fara noima, „aruncate” din loc in loc, unele estompand frumusetea cladirilor vechi, altele literlalmente astupandu-le.
La acest haos arhitectonic se adauga si concluziile deloc linistitoare ale climatologilor germani care au aratat recent ca temperaturile medii anuale ale orasului, situate in jurul valorii de 9 grade, au crescut in ultimele sase decenii cu 1,2 grade, iar nivelul Marii Nordului a crescut cu 20 de centimetri. Hamburgul este asezat in bataia unor vanturi dominante, care racoresc orasul in verile caniculare, anul acesta in doar cinci zile temperatura depasind pragul de 30 de grade Celsius.
Totusi, facand o comparatie cu anul 1952, cand au fost doar doua zile de canicula, situatia i-a alarmat pe edilii orasului, care au lansat un plan ambitios de a transforma Hamburgul intr-o imensa pata verde pe harta Germaniei. O retea verde va acoperi aproximativ 40% din suprafata orasului, conectand parcurile, zonele de recreere, locurile de joaca pentru copii, gradinile si chiar cimitirele. In 15-20 de ani, orasul va putea fi explorat exclusiv cu bicicleta sau pe jos, circulatia autovehiculelor care consuma combustibili fosili urmand a fi interzisa.
Se spera ca prin acest proiect, reteaua verde va absorbi emisiile de CO2 si va preveni inundatiile produse de furtunile dese si puternice la care este expus orasul. Copenhaga este modelul ales de Hamburg pentru a se redefini ca urbe a viitorului, un oras in care locuitorii sai sa aiba o calitate a vietii mai inalta decat in prezent, sa poata practica sportul fara a respira gaze toxice sau sa poata iesi in weekend la plimbare cu bicicleta sau la picnic imediat ce deschid usa casei in care locuiesc. Un proiect ambitios care se va desfasura pe parcursul a 20 de ani si care a fost demarat chiar in aceasta vara.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
