PSD si PNL ameninta pe rand ca ies de la guvernare. Bolojan, dispus si el sa-si dea demisia. Marul discordiei sunt posturile de bugetari din administratia locala pe care liberalii vor sa le desfiinteze
demisie ilie bolojanpsd poate sa iasa de la guvernarereforma administratiei locale
Reforma administratiei locale propusa de Guvernul condus de Ilie Bolojan scoate la iveala profunda discrepanta de ideologie dintre liberali si social-democrati. Daca PNL si-a propus o eficientizare a administratiei publice, reducerea costurilor si taierea catorva mii de posturi la nivel local, PSD pare sa priveasca strategia de reducere a deficului bugetar ca pe o situatie tot mai greu de tolerat.
Conform surselor
Digi24.ro, la sedinta conducerii PSD, Paul Stanescu ar fi vorbit despre faptul ca e doar o chestiune de timp pana cand social-democratii vor iesi de la guvernare, atunci "cand se va umple paharul".
"Este doar o chestiune de timp pana cand PSD iese de la guvernare. Atunci cand se va umple paharul, va trebui sa luam o decizie radicala”, a spus Paul Stanescu, secretarul general al PSD, la sedinta de la Senat.
La randul sau, si Ilie Bolojan, ar fi vorbit despre scenariul iesirii de la guvernare a PNL, prin demisia sa de pe scaunul de premier, in cazul in care masurile promovate de corectare a derapajelor fiscale si financiare nu vor fi aplicate.
Tema reformei administratiei publice ar fi zona cea mai sensbila in discutiile dintre PSD si PNL. Liberalii au precizat intr-un comunicat de presa ca reforma administratiei locale propusa de premierul Ilie Bolojan va duce la o reducere reala de aproximativ 10% a posturilor ocupate din primarii si consilii judetene, adica circa 13.000 de angajati. Liberalii subliniaza faptul ca zvonurile aparute in spatiul public, conform carora ar fi vorba despre taieri de 25% sau 45% sunt complet false.
"Partidele politice trebuie sa fie rezonabile: reducerea EFECTIVA de posturi este de 10%. Nu de 25% sau 45% cum s-a spus in presa", a spus Ciprian Ciucu, Prim-vicepresedintele PNL.
"O reducere cu 25% a plafoanelor maxime nu ar avea niciun efect in administratie"
Oficialul explica pe larg viziunea liberalilor:
"O primarie sau un consiliu judetean are un plafon maxim de posturi, in functie de numarul de locuitori. Cumulat, la nivel national vorbim de 180.000 de posturi, rotunjit.
Sunt primarii/consilii judetene care nu si-au construit organigramele la plafonul maxim. Astfel, astazi, numarul total de posturi stabilite prin organigramele autoritatilor locale este de 158.500 de posturi, rotunjit.
Se observa ca numarul de posturi infiintate prin organigrame este cu aproximativ 23% mai mic decat plafoanele maxime stabilite.
Concluzie: o reducere cu 25% a plafoanelor maxime nu ar avea niciun efect in administratie. S-ar referi la posturi care nici macar nu au fost infiintate/ocupate".
Conform acestuia, "nu toate posturile din organigrame sunt ocupate. Numarul de posturi ocupate in administratiile locale este de 127.500, rotunjit. Raportat la punctul 1, la plafonul maxim, acestea reprezinta 68%. Asta inseamna o diferenta de 32%, in medie". In concluzie, subliniaza oficialul PNL, "reducerea efectiva de personal in administratiile locale are efecte de la o scadere de 30% a plafonului maxim. Pe scurt: daca agream sa scadem POSTURILE OCUPATE cu cca. 10%, plafonul maxim trebuie scazut cu 40%. In valori nominale, vorbim de un impact de cca. 13.100 de posturi ocupate reduse".
Ciprian Ciucu, Prim-vicepresedintele PNL: "Viitorul este incert"
"O reducere de 40 sau 45% raportata la plafonul maxim legal, nu la posturile ocupate, asigura un impact cat de cat rezonabil. Astfel, fondurile vor merge catre reluarea investitiilor.
Avand in vedere ca fiecare unitate administrativa si-a stabilit
organigrama independent, inclusiv posturile ocupate, efectele posibilei reduceri cu 40% a plafonului maxim vor fi diferite de la o administratie la alta. Intr-o buna parte dintre primarii (50%, estimativ) NU VOR AVEA LOC reduceri de personal. In celelalte, reducerea de personal ar putea fi intre 1–2% si 20%.
Pe scurt:
-
La o reducere a plafonului de baza cu 25%, niciun post ocupat nu este restructurat;
-
La o reducere de 40% din plafonul maxim legal, cat a propus PNL, cca. 10% din posturi vor fi restructurate (coalitia isi asumase 20%);
-
In valori nominale, este vorba despre cca. 13.000 de posturi ocupate.
Este un moment de evaluare pentru fiecare primarie care ar trebui sa faca reduceri, comparativ cu primariile din localitati asemanatoare unde personalul este dimensionat corect.
Ceea ce a propus Ilie Bolojan este doar de bun-simt! Daca Coalitia de Guvernare nu poate face astfel de reforme structurale simple, cum sa isi propuna altele de un impact mai mare?
Ceea ce stim astazi este ca 5 din cele 6 pachete vor trece saptamana aceasta.
Viitorul este incert. Noi vom face parte doar dintr-o coalitie care sa poata sa tina tara pe linia de plutire si sa o relanseze economic. Altfel...", a mai precizat Ciprian Ciucu, Prim-vicepresedintele PNL.

Foto: Facebook PNL
Voci de la varful PNL acuza PSD ca se opune reformei administratiei publice, " pentru ca apara un sistem de care profita politic"
Presedintele interimar al PNL Bistrita-Nasaud, deputatul Robert Sighiartau, isi explica opozitia social-democratilor fara de reforma administratiei publice prin faptul ca acest partid ar profita politic de pe urma actualei situatii, motiv pentru care nu isi doreste sa o schimbe, sa o eficientizeze.
"Oamenii care muncesc si sustin prin taxe si impozite bugetul de stat asteapta de la guvern un singur lucru: reducerea cheltuielilor statului si folosirea banilor pentru investitii relevante. Premierul Ilie Bolojan face acest pas prin reforma administratiei locale – taieri de posturi inutile si o administratie mai eficienta. PSD se opune acestei schimbari pentru ca apara un sistem de care profita politic. E timpul ca administratia sa fie mai supla, mai eficienta si orientata spre rezultate. PSD trebuie sa invete sa aiba respect pentru banii romanilor”, a scris Sighiartau pe Facebook.
Sursa foto principala: gov.ro