Boboteaza, sarbatoarea sfintirii apelor
boboteazasarbatoareisustradititi de boboteazasarbatori de iarnasfintirea apelorbotezbiserica
Calendarul ortodox, dar si cel catolic si greco-catolic marcheaza astazi una dintre cele mai importante sarbatori crestine. Boboteaza vine in incheierea ciclulului sarbatorilor de iarna, fiind dedicata sfintirii apelor.
Nasterea sarbatorii se pierde in primele secole de dupa Hristos, insa semnificatia sa este perpetuata aproape intacta pana in zilele noastre. In oglinda ortodoxismului, sarbatoarea reflecta botezul Domnului Isus in apa Iordanului, moment cu o greutate religioasa asemanatoare Nasterii sau Invierii.
An de an, Biserica ortodoxa reconstituie in mod simbolic momentul botezului originar prin savarsirea slujbei de sfintire a apelor "Agheazma Mare". Incarcatura acestui gest reprezinta in fapt un act de purificare si regenerare la nivel cosmic.
Legat de traditiile autohtone din ziua Bobotezei, un obicei destul de raspandit, aflat undeva la granita dintre crestin si pagan, este aruncarea unei cruci sfintite intr-un rau sau in mare, in vederea recuperarii sale de catre un barbat curajos sa infrunte apa inghetata. Despre cel care reuseste sa inapoieze crucea episcopului ce a aruncat-o, se spune ca va fi ferit de boli tot anul.
Alaturi de ritualurile religioase dedicate Bobotezei, credinta populara a pastrat si perpetuat practici vechi de mii de ani ca cele pentru alungarea spiritelor rele: spalatul sau scufundarea in apa raurilor si lacurilor, impuscaturile, aprinderea focurilor, afumarea oamenilor, vitelor si gospodariilor.