Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
de Cristina Enescu
la 18 Feb. 2026
Urmareste-ne pe Google News
Datoria publica a Romaniei a ajuns, in noiembrie 2025, la 60,2% din PIB, ceea ce inseamna 1.121,44 miliarde de lei, o suma mai mult decat dubla fata de nivelul din 2020, cand datoria era de 498,57 miliarde de lei. Aceasta crestere alarmanta ii determina pe economisti sa ridice steagul rosu: Amanetam viitorul copiilor nostri!
Codirlasu: "Datoria publica va ajunge la 70% din PIB in 3 - 4 ani"
Adrian Codirlasu, presedintele CFA Romania, subliniaza ca, daca deficitele bugetare nu sunt reduse, datoria publica a Romaniei va continua sa creasca.
„Am ajuns la o datorie publica de 60% din PIB si vom continua sa o crestem pentru ca deficitele sunt foarte mari. Deficitul bugetar se adauga la datoria publica, pentru ca se finanteaza prin emisiuni de titluri de stat”, a declarat Codirlasu pentru Adevarul.
Analistul avertizeaza ca, in 3 - 4 ani, datoria publica ar putea atinge 70% din PIB, un semn clar de „nesustenabilitate”, in special avand in vedere ca Romania se imprumuta la aceleasi costuri ca tari cu economii mai mari, precum Franta.
„Am ajuns la o datorie publica de 60% din PIB si vom continua sa o crestem pentru ca deficitele sunt foarte mari. Deficitul bugetar se adauga la datoria publica, pentru ca se finanteaza prin emisiuni de titluri de stat”, a declarat Codirlasu pentru Adevarul.
Analistul avertizeaza ca, in 3 - 4 ani, datoria publica ar putea atinge 70% din PIB, un semn clar de „nesustenabilitate”, in special avand in vedere ca Romania se imprumuta la aceleasi costuri ca tari cu economii mai mari, precum Franta.
Impactul asupra inflatiei si alocarea fondurilor
Codirlasu explica faptul ca aceasta crestere a datoriei publice se va traduce prin inflatie mai mare.
„Deficitul bugetar inseamna bani tipariti. Asa cum am mai spus, Guvernele cresc inflatia prin tiparirea banilor”, a spus el.
Mai mult, analiza arata ca o mare parte din banii imprumutati sunt folositi pentru cheltuieli curente, in special pentru salarii si pensii, mai degraba decat pentru investitii. „Ne imprumutam, platim dobanzi si exportam acesti bani inapoi in strainatate”, adauga Codirlasu.
„Deficitul bugetar inseamna bani tipariti. Asa cum am mai spus, Guvernele cresc inflatia prin tiparirea banilor”, a spus el.
Mai mult, analiza arata ca o mare parte din banii imprumutati sunt folositi pentru cheltuieli curente, in special pentru salarii si pensii, mai degraba decat pentru investitii. „Ne imprumutam, platim dobanzi si exportam acesti bani inapoi in strainatate”, adauga Codirlasu.
Generatiile viitoare, amanetate
Economistul Adrian Negrescu avertizeaza ca aceasta datorie va trebui platita pe termen lung de generatiile viitoare.
„Datoria publica e o povara financiara prin care, din pacate, amanetam viitorul copiilor si nepotilor nostri”, a declarat Negrescu pentru Adevarul.
Potrivit acestuia, datoria publica a Romaniei creste intr-un ritm alarmant, iar acest lucru ridica semne de intrebare privind sustenabilitatea pe termen lung.
„Datoria publica e o povara financiara prin care, din pacate, amanetam viitorul copiilor si nepotilor nostri”, a declarat Negrescu pentru Adevarul.
Potrivit acestuia, datoria publica a Romaniei creste intr-un ritm alarmant, iar acest lucru ridica semne de intrebare privind sustenabilitatea pe termen lung.
Se reduce semnificativ spatiul de manevra fiscala al Romaniei
Analistul Silviu Gresoi considera ca datoria publica de peste 60% din PIB nu este o criza in sine, dar ritmul rapid de crestere este problematic.
„Daca analizam situatia, putem constata faptul ca nu valoarea la care s-a ajuns sperie pietele, ci viteza cu care a crescut datoria”, a afirmat Gresoi pentru Adevarul. El subliniaza ca acest ritm rapid reduce semnificativ spatiul de manevra fiscala al Romaniei, ceea ce poate duce la dobanzi mai mari si la mai putini bani disponibili pentru investitii.
„Daca analizam situatia, putem constata faptul ca nu valoarea la care s-a ajuns sperie pietele, ci viteza cu care a crescut datoria”, a afirmat Gresoi pentru Adevarul. El subliniaza ca acest ritm rapid reduce semnificativ spatiul de manevra fiscala al Romaniei, ceea ce poate duce la dobanzi mai mari si la mai putini bani disponibili pentru investitii.
Planul fiscal pe termen mediu estima o datorie de aproximativ 62,6% din PIB in 2029, dar estimarile recente sugereaza ca acest nivel ar putea fi atins mult mai devreme, in 2026.
Astfel, Romania risca sa ajunga intr-un punct critic din punct de vedere al finantarii publice, iar reducerea ritmului imprumuturilor devine esentiala pentru evitarea unor probleme financiare grave.
Vezi si Economist, despre taxele prea mari din retail: Pleaca toti, pe model Carrefour, daca continuam asa
De ce e atat de periculos pragul de 60% din PIB pentru datoria Romaniei?
Pragul de 60% din PIB pentru datoria publica este un semn de avertizare pentru economie, iar depasirea acestuia poate avea consecinte serioase. In termeni simpli, PIB-ul (Produsul Intern Brut) reprezinta valoarea totala a bunurilor si serviciilor produse intr-o tara intr-un an. Datoria publica este suma pe care statul o datoreaza, de obicei, creditorilor sai (alte tari, investitori sau banci).
De ce devine periculos?
- Costuri mai mari pentru imprumuturi: cand datoria publica depaseste pragul de 60% din PIB, investitorii pot incepe sa fie ingrijorati ca statul ar putea avea dificultati in a-si plati datoriile. Acest lucru face ca statul sa imprumute bani mai greu si mai scump, adica dobanzile (costul imprumuturilor) cresc.
- Reducerea spatiului fiscal: cu datorii mari, guvernul are mai putini bani disponibili pentru a face investitii in infrastructura, educatie, sanatate si alte domenii esentiale. Banii se duc in principal pentru a plati dobanzile si restul datoriei, ceea ce inseamna mai putini resurse pentru dezvoltare.
- Inflatie mai mare: pentru a plati datoriile, guvernul poate alege sa tipareasca mai multi bani. Aceasta poate duce la inflatie (cresterea preturilor), ceea ce face ca viata de zi cu zi sa devina mai scumpa pentru cetateni.
- Indatorarea generatiilor viitoare: cresterea datoriei publice inseamna ca vom lasa urmasilor nostri o povara financiara mai mare. In loc sa imbunatatim viata lor prin taxe mici si investitii, le ingreunam sansele de a plati mai putine taxe.
- Riscuri pentru stabilitatea economica: daca datoria continua sa creasca prea rapid si nu exista o reducere a deficitului bugetar, Romania risca sa ajunga intr-o situatie in care nu poate plati datoriile si ajunge la o criza economica.
Prin urmare, pragul de 60% din PIB este important pentru ca marcheaza o limita de siguranta din punct de vedere financiar.
Odata depasit acest prag si fara aplicarea unor masuri care sa echilibreze incasarile cu cheltuielile publice, fara sa punem frana imprumuturilor pentru cheltuieli curente, economia va deveni mai vulnerabila la crize financiare si inflatie, iar guvernul va avea mult mai putina libertate sa investeasca in viitorul tarii.
Sursa foto: freepik.com
Colaborator Manager.ro
Ultimele NOUTATI
Carburantii se apropie de pragul psihologic: va depasi motorina 9 lei/l in Romania?
13 Mar. 2026
OFICIAL | ANAF se confrunta cu deficit masiv de personal si salarii necompetitive in Romania
13 Mar. 2026
Ultima ora | Soc in fiscalitate de la ANAF: Formularul tau de TVA va arata complet altfel din 2026
13 Mar. 2026
Ce sa verifici la un apartament inainte de a-l cumpara. Greselile care ii costa pe romani zeci de mii de euro
13 Mar. 2026
5 motive clare pentru care sa alegi materialele de constructii de la MacoStore pentru proiectele tale
13 Mar. 2026
Scade salariul mediu in Romania. In plina inflatie, romanii castiga 5.518 lei in mana
13 Mar. 2026
Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit. Zilnic in Inboxul tau.
Vrei sa fii la curent cu cele mai noi articole despre Antreprenoriat, Economie, Imobiliare, Auto, IT&C si sa primesti GRATUIT Raportul Special de mai jos?
Noutati Fiscale 2026. Reguli noi pentru societatile comerciale
Partenerii nostri
Program de lucru in functie de programarile clientilor. Prevederi in RI si in CIM
Salariul de baza minim brut se majoreaza la 4.325 lei, incepand cu data de 1 iulie 2026
Noutati privind concediile medicale: clarificari pentru angajatori
Conversie dividende de incasat in imprumut: Cum se inregistreaza in contabilitate
Rambursari ilegale de TVA si evaziune fiscala: Cum a functionat circuitul fictiv descoperit de ANAF
Te-ar putea interesa si
Ultima ora | Soc in fiscalitate de la ANAF: Formularul tau de TVA va arata complet altfel din 2026
13 Mar. 2026
Ce sa verifici la un apartament inainte de a-l cumpara. Greselile care ii costa pe romani zeci de mii de euro
13 Mar. 2026
x