Proiecte pedagogice adaptate la secolul XXI - cazul Frantei
pedagogielearning by doingclasa inversataamestecarea filiereloreducatiefrantastanford
Datorita revolutiei numerice s-a schimbat complet profilul si continutul metodelor pedagogice din scoli
Cred ca ar fi util pentru noi sa stim si cum isi framanta si altii mintea cu modernizarea sistemului educational.
Mi s-a parut interesant , in acest sens, articolul “Ces nouvelles pédagogies pour apprendre autrement” ( Aceste noi pedagogii pentru a invata altfel), Sophie Blitman, 27.11.2017, Le Monde.
Autoarea articolului precizeaza foarte bine faptul ca , odata cu aparitia revolutiei numerice, profesorul clasic nu mai este singurul depozitar al cunostintelor ce trebuiesc transmise elevilor. Ele incep sa fie accesibile tuturor si in orice moment. Provocarea se schimba, odata cu secolul XXI : este vorba de a invata sa inveti.
Aceasta provocare este servita de noi pedagogii, care plaseaza invatacelul in centrul actului educational si-i transmite informatiile utile pentru secolul nou.
Iata cateva astfel de noi pedagogii
“Learning by doing” - a invata facand
Aceasta pedagogie se bazeaza pe proiecte comune la care lucreaza grupuri de elevi sau studenti. Ei participa la un joc de rol : simularea activitatilor din viata profesionala. Accentul se pune pe formarea competentelor necesare pe piata muncii. De exemplu la Universitatea Grenoble-Alpes, Catedra de Geografie, nu se mai bazeaza pe invatarea fenomenelor fizice si cliamtologice. Catedra specifica ca in realizarea unei diplome de licenta trebuie sa se tina seama de “ intocmirea unui articol stiintific vizand un dosar de actualitate, realizarea unei cartografieri, evaluarea activitatii colegilor si realizarea unor suporturi de comunicare”.
La randul sau, Universitatea din Nantes si-a revazut total cursurile. A pornit de la competentele asteptate de la absolventii de Matematica, Biologie sau Chimie si a definit, ulterior, pedagogiile necesare pentru a obtine aceste competente.
Amestecarea filierelor
Pentru a intelege mai bine diversitatea lumii profesionale, a sosit ora amstecului de filiere educationale : studentii invata sa colaboreze cu persoane din medii diferite, atat cultural cat si ca limbaj. Astfel, numeroase proiecte aduna sub aceeasi egida studenti la inginerie, manageri si designeri. O astfel de scoala hibrida este Web School Factory . Ea amesteca diferite discipline in acelasi curs. Credo-ul scolii este formarea de “manageri de Web” - persoane capabile sa programeze si sa dezvolte o strategie de marketing digital.
Se invata , prin proiect pedagogic, si arta de a deveni creativ. Creativitatea nu este o trasatura genetica. Iata de ce s-a importat de la Universitatea Stanford pedagogia “ Design Thinking”. In astfel de pedagogii profesorul devine un tutore, un insotitor si un animator. Sunt niste pedagogii inversate. Elevul lucreaza in amonte pentru a asimila cunostinte teoretice. Sedintele de curs, cu profesori, sunt dedicate intrebarilor, aprofundarilor si cazurilor practice.
Clasa inversata
“Clasa inversata” este o metoda pedagogica inventata de profesorul de biologie celulara Jean-Charles Cailliez, vicepresedintele Departamentului de dezvoltare si inovatie al Universitatii Catolice din Lille. Studentii, separati in grupuri mici, construiesc planuri de curs : continut si evaluarea cunostintelor. Profesorul devine “directorul unei micro-intreprinderi care produce cunostinte”. Prin aceasta pedagogie studentii isi insusesc cunostintele si competente legate de gestiunea unui proiect.
Apropiata de acest gen de pedagogie este si invatarea pe perechi.
Pe cand era inca studenta la EM Lyon, Dianne Lenne a pus la punct o metodologie de impartasire a cunostintelor fondata pe distribuirea cunostintelor si inteligentei colective. Metoda se numeste WAP- We Are the Projects. Studentii animeaza ateliere participative care “sapa” cate un subiect important.
Impinsa la extrem, aceasta metoda pedagogica poate sa genereze o “clasa fara profesori”. Acesta este cazul grupului “42”, lansat in 2013 de Xavier Niel (actionar particular al grupului Monde). In acest grup studentii lucreaza in grup. Trebuie sa se ajute reciproc pentru a finaliza proiecte scolare si toata activitatea lor este gestionata de un logicial care le recomanda sa valideze o competenta sau alta.Pentru scoala, obiectivul este de a forma dezvoltatori autonomi, o calitate foarte apreciata de recrutorii de personal.
In Franta se investesc anul acesta 69 miliarde euro pentru educatie. Se fundamenteaza, cu acesti bani , “scoala increderii” in care sunt vizati toti actorii procesului educational : elevi, profesori, parinti, stakeholderi ( angajatori, gestionari de programe educationale, etc). La noi se investesc cam 2 miliarde euro. Intrebat despre care ar fi cea mai mare realizare a educatiei romanesti pastorita de un ministru de-al lui, Tudose a spus, sec : s-au editat la timp manualele. Vast program !
Durerea este cu atat mai mare cu cat am avut ministri ai educatiei remarcabili. Dimitrie Gusti, marele nostru sociolog – a inventat Metoda Monografica – a introdus in Romania anilor 1935 cele mai noi concepte educationale existente la acea epoca. Romania a avut Folk -High School , o scoala libera inventata de danezul Grundtvig. Aceasta scoala este astazi una din cele mai performante scoli din Danemarca si are un succes remarcabil in SUA. La noi a disparut cu desavarsire, ca si orice alte proiect educational de clasa inalta.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
