Guvernatorul BNR demoleaza estimarile PSD cu privire la cresterea economica si avertizeaza Guvernul ca trebuie sa ia masuri urgente
bnrinflatiecrestere economicamugur isarescuguvernator bnreconomia romaniei
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, prevede o crestere economica de doar 4% pentru Romania, cu 1,5% mai mica decat estimarile Comisiei Nationale de Prognoza, care stau la baza politicilor economice ale statului.
Initial, Comisia Nationala de Prognoza estimase o crestere economica de 6,1%. Aceasta cifra a fost revizuita ulterior la 5,5%, dar chiar si asa este mult mai mare decat previziunile lui Mugur Isarescu, ce se asteapta ca economica sa mearga "spre 4%".
In 2017, Romania si Turcia au inregistrat cel mai mare avans de crestere economica, insa in acest an, ne putem scufunda si iesi din top 10, cu o crestere economica de doar 4%. In anul 2017, fata de 2016, economia romaneasca a crescut cu 6,9%.
"Eram campioni la crestere, acum am inceput sa gafaim“, a spus Dan Bucsa, economist-sef al UniCredit Bank pentru regiunea Europei Centrale si de Est, la o intalnire cu presa care a avut loc la sfarsitul lunii iulie.
"Cresterea economiei probabil ca se va duce spre 4% in acest an. Aici vedem potentialul real de crestere al economiei. (…) La nivel mondial, s-a vazut ca tarile care au apasat prea tare pe acceleratie si au avut cresteri de 7%, apoi scadere spre 0 sau negativa (…) au progresat mai putin, pe termen lung, de 20 de ani, decat cele care au mers cu 4-5%, constant, pe perioade mai indelungate”, a este avertismentul lui Isarescu cu privire la economia romaneasca.
Citeste si:
BNR nu sugruma creditarea, dar pregateste noi reguli pentru limitarea gradului de indatorare
Guvernul trebuie sa ia masuri fiscale urgente si sa adopte strategii pe termen lung
Guvernatorul BNR sfatuieste Guvernul sa se axeze pe investitii si productivitate, sa stimuleze potentialul economic, nu numai cererea. Altfel, Isarescu avertizeaza Executivul ca inflatia va creste, ceea ce ar putea avea efecte devastatoare la nivel economic si social.
”Ramane dezirabila mentinerea unui echilibru intre setul de masuri fiscale si de venituri cu rol de stimulare a cererii agregate si, respectiv, cele de potentare a capacitatii productive a economiei. In acest fel, s-ar putea preveni reorientarea surplusului de cerere, atat din sectorul privat, cat si din cel public, catre importul de bunuri si servicii, cu consecintele inerente asupra dezechilibrului extern”, se arata in Raportul privind inflatia, publicat miercuri de BNR.
”Daca vrem crestere economica mai mare trebuie actionat pe investitii si productivitate. Vrem crestere economica mai mare, trebuie sa stimulam potentialul economiei, nu numai cererea. Pentru ca daca stimulam numai cererea, si ea este peste potential, nu poate sa fie decat doua efecte:
1. cream locuri de munca in strainatate, adica importam mai mult ca sa acopere excesul de cerere si nu cred ca e de dorit. E de dorit ca stimularea cererii sa fie corelata cu potentialul economiei, ca economia sa produca ceea ce se cere in plus.
2. cream inflatie ceea ce iarasi nu este de dorit”, a explicat Isarescu.
In aceeasi ordine de idei, Isarescu mai spune ca adoptarea de masuri fiscale compensatorii pentru mentinerea deficitului bugetar in tintele propuse de autoritati genereaza riscuri la adresa prognozei ratei anuale a inflatiei. "In contextul macroeconomic actual, este necesara in continuare implementarea consecventa a unui mix echilibrat de politici macroeconomice, esentiala din perspectiva prevenirii unor efecte mai putin dezirabile in economie".
Exporturile "vor cunoaste o atenuare"
De asemenea, Isarescu atrage atentia si asupra exporturilor, ce vor cunoaste o atenuare fata de anii precedenti.
”Exporturile de bunuri si servicii sunt asteptate sa isi continue avansul, dupa cresterea de 3,3% din trimestrul I, insa vor cunoaste o atenuare de ritm comparativ cu anii precedenti.
Pe de o parte, avansul componentei va fi sustinut de evolutiile anticipat favorabile ale activitatii economice a principalilor parteneri comerciali, dar si de vanzarile aferente sectoarelor integrate in lanturile internationale de valoare adaugata (precum productia mijloacelor de transport si ramurile conexe).
Pe de alta parte, decelerarea dinamicii anuale are in vedere deteriorarea competitivitatii prin pret a produselor autohtone, in conditiile majorarii alerte, inca din cursul anului trecut, a costurilor unitare cu forta de munca, a caror evolutie se va reflecta si asupra costurilor de productie si, implicit, a preturilor finale la consumatori.
In sensul atenuarii cresterii exporturilor de bunuri si servicii actioneaza si o serie de caracteristici structurale trenante ale economiei, precum lipsa sau calitatea deficitara a infrastructurii ori structura valorii adaugate obtinute in procesele de productie, in contextul unui nivel inca redus al inovarii”, mai arata Raportul citat.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
