Lungul drum al opozitiilor la intrarea in insolventa a Hidroelectrica
insolventa hidroelectricaopozitii hidroelectricadecizii instanta hidroelectrica
Curtea de Apel Bucuresti a respins prin decizia civila nr. 99 din 18 februarie 2016 opozitiile formulate de traderii de energie Alpiq Romenergie si Alpiq Romindustries impotriva hotararii de deschidere a procedurii insolventei Hidroelectrica.
Opozitia inregistrata la Tribunalul Bucuresti sub nr. 26502/3/2012 a fost initial respinsa ca lipsita de interes prin sentinta nr. 6218 pronuntata pe 19 iunie 2013, potrivit unui comunicat al Hidroelectrica.
Aceasta sentinta a fost casata de Curtea de Apel Bucuresti, care prin decizia nr. 459 din 25 februarie 2014 a admis recursul sindicatului si traderilor si a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Bucuresti.
In rejudecare, Tribunalul Bucuresti prin sentinta civila 1440 din 11 februarie 2015 a respins ca neintemeiate opozitiile formulate de Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, Alpiq AG si Sindicatul National Petrom Energie impotriva hotararii de deschidere a procedurii insolventei Hidroelectrica, din 20 iunie 2012.
Totodata, Tribunalul a obligat oponentele Alpiq RomIndustries si Alpiq RomEnergie la cheltuieli de judecata in suma de 29.469,05 de lei catre Hidroelectrica si in suma de 29.516,71 de lei catre Fondul Proprietatea, care a intervenit in cauza in favoarea Hidroelectrica.
Impotriva hotararii Tribunalului data in rejudecare au formulat recurs oponentele Alpiq Romenergie si Alpiq Romindustries, acesta fiind respins prin decizia civila 99 pronuntata joi, 18 februarie 2016.
Opozitiile au fost astfel solutionate definitiv intr-un termen record de 1.339 zile, in conditiile in care legea insolventei prevede ca acestea se vor solutiona intr-un termen de cinci zile, relateaza Hidroelectrica.
Hidroelectrica a intrat in insolventa pe 20 iunie 2012 din cauza acumularii unor datorii scadente intr-o perioada de pana la un an de peste 2,6 miliarde de lei si mai vechi de un an de zile de 1,5 miliarde.
La data deschiderii procedurii, Hidroelectrica era parte in 11 contracte bilaterale incheiate cu traderii de energie, prin care energia era vanduta sub costul de productie si la jumatate fata de pretul pietei.
Hidroelectrica inregistra pierderi si din investitiile istorice cat si din contractele de retehnologizare a unor capacitati de productie, iar jumatate din productia anuala era vanduta in piata reglementata la o treime din costul de productie.
La momentul formularii cererii de deschidere a procedurii insolventei, Hidroelectrica era intr-o situatie financiara extrem de dificila, inregistrand pierderi cumulate de peste 170 milioane de euro, in exercitiile financiare 2011-2012 si o trezorerie neta negativa de 782 milioane de lei.
In procedura de insolventa, au fost denuntate de administratorul judiciar contractele dezavantajoase cu traderii de energie si au fost renegociate 487 de contracte, in urma acestor masuri Hidroelectrica ajungand sa raporteze, in 2013, un profit de 902 milioane de lei; in 2014, un profit record de 1,157 miliarde de lei, si, in 2015, un profit de 1,104 miliarde de lei.
Conform Hidroelectrica, decizia Curtii de Apel confirma definitiv ca declararea insolventei Hidroelectrica a fost o decizie corecta, care valideaza si consolideaza implicit toate masurile administratorului judiciar Euro Insol, inclusiv denuntarea celor 11 contracte bilaterale care au generat pierderi financiare companiei de peste un miliard de euro.
Si in fata instantei de recurs, cei doi traderi Alpiq Romenergie si Alpiq Romindustries au formulat cereri care au tergiversat judecata, respectiv cereri de recuzare a membrilor completului de judecata si o cerere de stramutare a judecatii la Inalta Curte de Casatie si Justitie, toate acestea fiind respinse.
Prin decizia de respingere a opozitiilor, oponentii au fost obligati sa suporte si cheltuielile de judecata din recurs, in suma de 29.293,07 de lei.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
