Femei pe bancnote... de euro
femei pe bancnotetrecere euroadoptare eurorenuntare leu
Se spune ca, daca vrei sa ingropi o problema, faci o comisie. Se pare ca Guvernul Romaniei vrea sa contrazica aceasta lege a lui Murphy, infiintand, luna trecuta, Comisia Nationala de fundamentare a planului national de adoptare a monedei euro.
Pe 12 aprilie, a avut loc, la Palatul Victoria, prima reuniune a respectivei comisii, care, pana pe 15 noiembrie 2018, urmeaza sa elaboreze Proiectul Planului National de aderare la zona euro si un raport de prezentare a situatiei actuale, din punct de vedere al criteriilor de convergenta si fundamentare a respectivului plan.
Premierul Viorica Dancila a explicat de ce este decisiv Planul National... Cica este vorba despre considerente de “natura istorica - mari obiective nationale au putut fi realizate doar de o natiune unita; de oportunitate, avand in vedere dorinta Comisiei Europene de a sprijini tarile membre pentru convergenta si pentru pregatirea aderarii la zona euro.
Un al treilea argument este ca Romania va detine, la inceputul anului viitor, Presedintia Consiliului Uniunii Europene, context in care este de dorit ca, pana la finalul acestui an, sa aiba un Plan National de aderare la zona euro. Un alt considerent priveste complexitatea procesului de aderare la zona euro”.
Deci, nimic concret, generalitati. Din nou, este cel putin uluitor cum Guvernul/Comisia nu face absolut nicio referire, mentiune, insiruire de avantaje si dezavantaje, pentru Romania si pentru fiecare cetatean al ei in parte (sau “macar” pentru majoritatea), presupuse de inlocuirea monedei nationale cu modenda unica europeana.
A reusit sa faca asta, la el acasa, reprezentantul altei tari aspirante la euro, Croatia. Boris Vujcic, guvernatorul Hrvatska Narodna Banka, Banca Nationala a Croatiei, a spus ca “avantajele aderarii la euro sunt numeroase si de durata”.
Si atat de multe sunt aceste avantaje, incat Vujcic a enumerat vreo... doua, principalul fiind eliminarea riscului valutar, in conditiile in care 54% dintre imprumuturile croatilor sunt legate de euro.
De asemenea, adoptarea euro ar reduce costurile de reglementare pentru sectorul bancar, 90% din acesta fiind controlat de banci-mama din alte state membre ale Uniunii Europene.
Precum ai nostri guvernanti, si croatul crede ca, inainte de a intra in zona euro, tara sa mai are multe de facut, cum ar fi reducerea dezechilibrelor macroeconomice si eliminarea problemelor structurale ale economiei.
Primul avantaj mentionat? Eliminarea riscului valutar… Pai, nu a fost acesta indus tocmai de imprumuturile facute intr-o moneda straina, respectiv euro? Daca acesta moneda nu exista, nu ar fi existat nici riscul respectiv, nu?
Daca, sa zicem, croatii si alti est-europeni s-ar fi imprutat in disparutele marci germane sau finlandeze, in franci francezi sau belgieni, in silingi sau in drahme, solutia era sa adopte aceste monede ca sa scape de riscul valutar sau sa ia credite in moneda in care sunt platiti, de regula, cea nationala, in cazul croatilor, kuna?
Pe urma, guvernatorul HNB spune ca adoptarea euro presupune costuri mici, pentru banci... deci, nu pentru populatie, caci, in toate statele care au renuntat, de buna voie, la monedele lor nationale, cetatenii au avut de platit preturi mai mari la aproape toate produsele…
Deci, atatea avantaje are euro, unele cica legate de disciplina financiar-bugetara, incat majoritatea statelor care alcatuiesc eurozona sunt supraindatorate, incalcand grav insesi normele asa-zis stricte ale UE, iar volumul urias al datoriilor lor este considerat posibil declansator al unei crize viitoare.
Intrucat disciplina asta tine de cultura financiara, de rigoarea fiecarei natii sau ginti, ca ar fi ei lire, franci, drahme sau euro, unora tot li se scurg banii printre degete, in timp ce altii stiu sa-i gestioneze, fie ca sunt marci, coroane sau euro.
In ceea ce ne priveste, atat de mult crede cel putin o parte a opiniei publice de la noi in noul “proiect national”, trecerea la euro, incat o ONG reia o initiativa legata strans si strict de venerabilul nostru leu, imprimat modern, pe polimer.
Chiar daca jurnalista de moda, Janina Nectara are initiativa monetara, propunand, printr-o petitie pe care l-a indemnat sa o semneze pe insusi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, ca, pe o bancnota de-ale noastre, sa apara macar o figura dintr-o suta de femei care au marcat istoria/evolutia Romaniei.
„In 2018, anul Centenarului Marii Uniri, se implinesc 80 de ani de cand femeile au castigat drept de vot in Romania. Totusi, din 1938 si pana astazi, femeile au avut si inca mai au, mult de recuperat in privinta recunoasterii meritelor lor in spatiul public.
Spre exemplu, dreptul de a aparea pe o bancnota pare mai greu de obtinut decat drepturile democratice dobandite acum opt decenii.
Va invit, domnule Guvernator, alaturi de noi toti cei care vom semna aici, sa raspundeti pozitiv acestei petitii, pentru ca, in acest mandat istoric, sa scrieti chiar dumneavoastra istoria acestei tari si sa ramaneti in memoria colectiva drept primul guvernator al Bancii Nationale a Romaniei care a dat ordin de emitere a unei bancnote cu efigie feminina”, scrie Nectara in petitie.
Ce sanse mai are acest demers in condiile planului de trecere la euro? Initiativa ar trebui sa dea de gandit ca, indiferent de ce figura ar aparea pe bancnote, tot ar fi parte a identitatii nationale. Or exact asta se va pierde...
Identitatea va disparea de pe moneda, care este unul dintre semnele fundamentale ale independentei unui stat. Pe bancnote, nu va mai fi mai fi nici Iorga, nu va mai fi nici Enescu, nici Grigorescu, nici Vlaicu, nici Caragiale, nici Eminescu… si nu va mai apuca sa fie tiparita nici macar una dintre doritele personalitati feminine… sau cine stie, printr-o derogare, vom avea romance pe euro...
Sursa foto: facebook femeipebancnote
Un produs media marca Rentrop&Straton 
