Care este profilul angajatului roman, la 10 ani de la aderarea la UE
piata munciilipsa angajatipenurie angajati
Economia romaneasca se indreapta catre o criza acuta pe piata fortei de munca, numarul salariatilor si gradul de profesionalizare inregistrand o scadere in ultimii ani, fenomen care s-ar putea accentua in viitor.
Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de KeysFin pe baza datelor statistice publicate de INS, CNP si Eurostat, legate de piata muncii din ultimii 10 ani.
Potrivit studiului, nu exista, probabil, firma in Romania care sa nu se confrunte cu efectele crizei de personal. Indiferent ca este vorba despre programatori IT, ingineri sau specialisti in finante, sunt tot mai multe companii care reclama faptul ca nu gasesc personal calificat.
Dovada sunt statisticile INS care arata ca, dupa boom-ul economic din 2007-2008, numarul locurilor de munca vacante aproape s-a dublat, de la 38.625, in 2009, la 59.753, in 2016.
Cea mai puternica cerere de forta de munca este in jurul Bucurestiului, unde statisticile arata ca sunt disponibile peste 16.000 de posturi, urmate de orasele Cluj-Napoca, Timisoara, Brasov, Ploiesti si Constanta. Cu 15.793 de locuri de munca vacante, industria prelucratoare, sectorul de sanatate (8.461) si comertul (5.216) se aflau, alaturi de sectorul public, pe lista principalilor angajatori.
"Cea mai mare cerere de forta de munca este in randul specialistilor (17.731 posturi), aproape dubla fata de 2009 dar ramane mult sub
nivelul record din 2007 (22.295). Statisticile arata ca sunt la mare cautare si meseriasii din domeniul serviciilor (8.205), alaturi de operatorii de instalatii si masini/asamblori de masini si echipamente (7.035) si de muncitorii calificati (6.904 posturi). Pe ansamblu, pe fondul cresterii economice, cererea de angajati calificati in economie a evoluat sustinut in ultimii ani, insa ramane sub nivelul de acum 10 ani", afirma analistii de la KeysFin.
Potrivit studiului KeysFin, Romania avea, in 2016, o populatie ocupata de 8,45 milioane (privat si sistemul public), fata de 9,35 de milioane, in 2007. Interesanta este si evolutia pe sexe. Daca, in 2007, in tara noastra erau angajati 5,19 milioane de barbati, in 2016, cifra a fost de 4,8 milioane. O scadere mai accentuata, se inregistreaza in randul femeilor.
"Datele statistice confirma, in parte, exodul romanilor catre Occident. De la intrarea in UE, in 2007, au fost foarte multi romani care au ales sa plece in tarile dezvoltate, in cautarea unor locuri de munca mai bine platite, a unui trai mai bun", au explicat analistii.
Criza din 2009-2010 a lovit extrem de puternic initiativa privata, dovada ca numarul antreprenorilor a scazut, in 2016, la 1,6 milioane fata de putin peste doua milioane, in 2007.
"Reculul s-a simtit puternic in economie. Dincolo de scaderile salariale, multe business-uri au murit din cauza blocajului financiar, a scaderii abrupte a cererii si a inaspririi conditiilor de creditare. In acest interval, au disparut, practic, 400.000 de antreprenori. Priviti aceasta cifra din punct de vedere al relatiilor de business pe orizontala, in economie, si veti avea dimensiunea reala a impactului socio-economic", au explicat expertii KeysFin.
Cum au evoluat salariile
Aderarea la Uniunea Europeana, in 2007, a generat mari sperante angajatilor romani. Perspectivele unor castiguri similare cu cele din Occident i-a determinat pe multi sa isi supraestimeze potentialul financiar, iar mare parte din efectele crizei a fost cauzata de acest fenomen.
Desi salariile nu cresteau pe masura asteptarilor, romanii au privit tot timpul cu un optimism debordant viitorul, iar efectele s-au vazut, poate cel mai bine, in bula imobiliara din anii de dinaintea crizei.
"Creditul cu buletinul, investitiile imobiliare riscante, consumul fara limite, din impuls, au avut consecinte dure in anii care au urmat. De ce s-a ajuns in aceasta situatie? Educatia financiara deficitara a romanilor si supraestimarea perspectivelor financiare s-au dovedit extrem de paguboase", au explicat analistii.
Salariul mediu net in Romania a crescut de la 1.042 lei, in 2007, la 2.047 de lei, in 2016. Pe hartie, evolutia pare semnificativa insa, avand in vedere inflatia, acest avans s-a regasit prea putin in nivelul de trai.
Dovada si comparatia la nivel regional. Fata de Bulgaria, tara care a aderat tot in 2007, salariul minim pe economie a crescut in Romania cu 140%, in timp ce la vecini a avansat cu 150%.
Un indicator relevant il reprezinta evolutia PIB pe cap de locuitor. Daca, in Polonia, acesta a crescut, intre 2007 si 2016, cu peste o treime, pana la 11.200 de euro/locuitor, in Romania, dupa o crestere similara de aproape 25%, a patra ca dinamica dupa Polonia, Malta si Irlanda, am ajuns abia la 7.600 de euro, in ultimii 10 ani.
Concluzia celor de la KeysFin este ca, in Romania, se observa un decalaj avansat fata de alti membri din UE, unde fiecare locuitor produce aproape 30.000 de euro pe an, adica de 4 ori mai mult.
Cine a castigat cel mai mult
Dincolo de comparatia regionala, au fost destul de multi romani, in acesti 10 ani, care si-au vazut veniturile intr-o crestere semnificativa.
Conform studiului KeysFin, cele mai mari salarii, in medie, le-au inregistrat cei care lucreaza in sectorul de intermedieri financiare si asigurari (4.000 de lei), acolo unde castigurile au avansat cel mai mult in ultimii 10 ani. Un castig semnificativ l-au inregistrat si cei care lucreaza in IT&telecom, unde nivelul mediu salarial a avansat de la 2.119 lei, in 2008, la 3.822 lei, in 2015, angajatii din sectorul extractiv; de la 2.287 de lei, la 3.454 lei, si cei din sectorul furnizarii de servicii de utilitati (2.389 lei fata de 3.077 de lei).
La polul opus, s-au situat angajati din agricultura, constructii, HORECA, comert si sanatate, unde salariul mediu nu a depasit inca echivalentul a 350 de euro.
Din punct de vedere regional, evolutia salariala a inregistrat, de asemenea, fluctuatii semnificative. In toti acesti ani, in Bucuresti-Ilfov, s-au platit cele mai mari salarii, in medie de 2.645 de lei, comparativ cu 1.562 de lei, in Moldova.
"Evolutia salariala a urmat dinamica economiei, la nivel regional. Din pacate, in absenta unor investitii semnificative, zone precum Moldova si Oltenia au ramas in urma, iar acest lucru s-a simtit si in potentialul de angajare, in nivelul salarial, in puterea de cumparare", au explicat analistii.
Comisia Nationala de Prognoza estimeaza ca piata muncii nu va avea cresteri considerabile. Estimarile CNP arata ca numarul mediu de salariati va creste, pana in 2020, la 5,6 milioane, fata de 4,95 milioane, in 2017. Dintre acestia, 4,6 milioane vor fi in mediul privat, restul la stat.
Perspectiva autoritatilor privind evolutia salariala, pana in 2020, prevede avansul salariului mediu net pe economie cu putin peste 130 de euro (590 de lei) de la 2.274 de lei, in 2017, la 2.864 de lei, in 2020.
Cel mai bine se va castiga, in urmatorii trei ani, in Bucuresti-Ilfov, unde salariul mediu net ar urma sa ajunga, in 3 ani, la 880 de euro (3.969 de lei), iar cel mai putin in Oltenia, aproximativ 542 de euro (2.442 de lei).
"Perspectivele salariale denota, in fapt, accentuarea discrepantelor economice, la nivel regional, si tendinta de polarizare economica si demografica a Romaniei. Cel mai probabil se va accentua migratia fortei de munca spre centrele economice din jurul oraselor precum Bucuresti, Cluj, Sibiu, Timisoara, Brasov sau Constanta", avertizeaza analistii de la KeysFin.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
