Sustinerea pentru UE ramane stabila, dar europenii sunt pesimisti in ce priveste viitorul acesteia
Ceea ce ii uneste pe cetatenii Uniunii Europene (UE) este mai puternic decat ce ii desparte - sunt de parere 71% dintre europeni, in timp ce 53% cred ca este benefic pentru tara lor sa fie membra UE.
Datele sunt cuprinse in cel mai recent sondaj Eurobarometru, comandat de Parlamentul European, efectuat intre 24 septembrie si 3 octombrie 2016, realizandu-se 27.768 interviuri fata in fata la nivel european, dintre care 1.006 in Romania.
Cei mai multi dintre cei intervievati sunt de parere ca apartenenta la UE este un factor pozitiv pentru tara lor (media la nivelul UE este de 53%, in scadere cu 2% fata de 2015, insa cifrele difera foarte mult de la un stat membru la altul, de la 74%, in Irlanda, la 31%, in Grecia.
Sondajul arata ca indicatorul de sustinere a UE a ramas relativ stabil comparativ cu 2009, cand era la acelasi nivel, de 53%.
La aproape 10 ani de la aderare, 53% dintre romani (exact valoarea medie pentru intreaga Uniune Europeana) considera ca apartenenta la UE este un lucru pozitiv pentru tara lor.
Ca si anul trecut, 60% dintre respondenti cred ca tara lor beneficiaza, in general, de pe urma apartenentei la Uniune.
Acest procent a ramas stabil in sondajele "Parlametru", de la 56%, in 2009, la 52%, in 2011, crescand, in ultimii doi ani, la 60%.
In cazul romanilor, sondajul din 2016 arata ca 64% dintre respondenti cred ca apartenenta la UE a adus avantaje Romaniei.
Dintre cei care considera ca statutul de membru a adus beneficii, 44% nominalizeaza printre acestea accesul la noi locuri de munca.
Printre elementele de identitate europeana, pentru 50% dintre respondenti, democratia si libertatea raman valori-cheie.
In schimb, importanta monedei euro ca element de identitate europeana este mentionata de 33% dintre participantii la chestionar, inregistrandu-se o scadere de 6% fata de 2015, in special in zona euro.
Desi in scadere cu 9% fata de sondajul din 2015, 34% dintre romani vad in euro un element de identitate europeana. Romania este singura dintre cele 9 tari non-euro care se afla peste media europeana la acest capitol.
46% dintre considera ca armonizarea sistemului social ar intari ideea cetatenia europeana.
Europenii sunt de parere ca vocile lor conteaza tot mai putin, in special la nivel national. Numai 53% dintre respondenti cred ca vocea lor este auzita in tara lor (in scadere cu 10% comparativ cu anul trecut.
In general, numarul europenilor care considera ca opinia lor conteaza la nivel national este mai mare decat al celor care cred cu vocea lor conteaza la nivel european, cu exceptia romanilor si lituanienilor.
Astfel, 38% dintre romani considera ca vocea lor conteaza la nivel european si 32% ca acest lucru se intampla la nivel national.
Oamenii nu au o viziune pozitiva asupra viitorului, majoritatea au mentionat ca lucrurile se indreapta catre o directie gresita la nivelul UE (54%, in crestere cu 13% comparativ cu 2015), sau in tarile lor (58%, in crestere cu 14% comparativ cu 2015).
Aceasta intrebare ii situeaza pe romani printre cei mai optimisti europeni in legatura cu perspectivele UE, intrucat 42% considera ca lucrurile merg in directia buna in UE (fata de 25%, cat este media la nivel UE) fata de cei 40% (54% media din UE) care cred ca lucrurile merg intr-o directie gresita.
60% dintre romani cred, in schimb, ca lucrurile merg intr-o directie gresita in propria tara, fata de 58%, cat este media europeana.
Parlamentul European are o imagine neutra pentru 44% dintre europeni (in scadere cu 2%), in timp ce 46% (61%, in Romania) isi doresc ca acesta sa joace un rol mai semnificativ (in crestere cu 2% comparativ cu 2015).
Alaturi de Bulgaria si Irlanda, Romania se afla pe primul loc in privinta imaginii pozitive a Parlamentului European: 38% fata de media de 25%.
In total, ponderea celor care au o parere pozitiva sau neutra despre Parlamentul European este de 69%, la nivel european, respectiv 78%, in Romania.
60% dintre respondenti au auzit de Parlamentul European in media, in timp ce numai 32% considera ca sunt informati despre activitatile acestuia.