Fluieratul robotizat in vuvuzele
modificare cod fiscalexternalizare profittudosebancidacia
Cu ocazia zilei de nastere a noului Cod fiscal, prim-ministrul Mihai Tudose l-a felicitat, la sedinta de Guvern deschisa, pe ministrul Finantelor Publice, Ionut Misa, ca, prin modificarile legislative, a reusit sa enerveze bancile.
"Felicitari, pentru alocutiunea de la inceput! Tocmai am aflat ca sunt niste sucursale ale unor banci care au dat liber angajatilor pentru a putea participa la mitingul din fata, deci, sunteti pe drumul cel bun. Daca bancile sunt nervoase pe chestia asta, eu va felicit. Poate o sa plateasca si impozite", a spus Tudose, in sedinta de guvern de miercuri.
Tot atunci, el a infierat protestul de la Uzina Dacia, "un protest al unor romani sustinuti de conducere, care doreau autostrazi, compania externalizand profitul. Superb! Nu mai merge!"
Cand, intre atitudinea si altitudinea de prim-ministru, sunt diferente uriase, cum sa te mai miri ca avertismentul lui Ion Georgescu, primarul din Mioveni, cum ca robotii sunt la poarta fabricii Dacia, a generat titluri de genul "Primarul ii ameninta pe angajatii Dacia ca ii inlocuieste cu roboti"; "Primarul Mioveniului a trecut la amenintari"; "Sindicalistii Dacia, amenintati de primarul din Mioveni ca vor fi inlocuiti cu roboti".
Cand omul, de fapt, a spus urmatoarele adevaruri: "Daca mai exagereaza cu aceste proteste de blocare a productiei, in 2020 sau 2022, s-ar putea sa vedeti mai multi roboti pe platforma Dacia. Robotii nu au nevoie de antidot, nu au nevoie de echipament de protectie, au productivitate maxima, nu fac rebuturi, sunt doar consumatori de energie electrica si ulei. (...) Cred ca majoritatea care intra pe portile uzinei au vazut robotii la poarta; astia nu dau examen, nu fac nici mitinguri".
Care va sa zica, atunci cand toti presedintii si premierii se duc la Dacia si se trag frumos in poza si, culmea, promit autostrada (!), cand judetul Arges a ajuns cel mai mare exportator din tara si Dacia cea mai mare companie, e bine. Cand a investit si a creat locuri de munca, pentru care sunt platite aici taxe si impozite, la fel. Dar, cand cere autostrazi (de parca le-ar cere numai pentru ea, de parca nu ar beneficia intreaga tara) brusc, cica a externalizat profitul si de aia nu s-a putut construi drumul de viteza.
Oricum, primarul din Mioveni este intr-o companie selecta, a celor care anticipeaza (de altfel, lucrurile deja se intampla) un rol tot mai mare al masinariilor, al robotilor in toate aspectele vietii noastre.
Poate ca si Elon Musk o fi manat de interese meschine - cum s-a spus despre primar - poate si seful Deutsche Bank, John Cryan, care a facut si va mai face concedieri de personal, a carui munca va fi preluata de tehnologie.
Termenul robot este de origine slava (din verbul robotovat care inseamna a munci) si a fost folosit, pentru prima data, in piesa de teatru intitulata R.U.R. (Rossumovi Univerzalni Roboti) a cehului Karel Capek, a carei premiera a avut loc, haaat, in anul 1921.
De asemenea, in limba ceha, robota inseamna corvoada, munca silnica, fortata. Avem si noi, in limba romana, verbul a roboti, si mai vechiul termen robota, sinonim pentru claca, obligatie in munca a iobagilor catre stapanul feudal.
Nu de ieri de azi, ci de zeci de ani, munca noastra este inlocuita sau usurata de: robotii de bucatarie, de masina de facut paine, de expresor, de masina de spalat vase, de masina de spalat rufe. Pui pahare, farfuri, respectiv haine in ele, invartesti sau apesi pe un buton si se apuca sa spele, executand un program prestabilit. Bancomatul cu al sau sinonim ATM este tot un robot, prescurtarea provenind chiar de la Automated Teller Machine, in traducere mot a mot, un casier (functionar) automatizat.
Iar robotii astia, trebuie doar sa fie cumparati, bagati in priza si folositi. Nici ei nu fac greva si nu protesteaza ca sunt folositi necorespunzator. Prin urmare, nu este firesc ca o companie sa vrea sa produca in modul cel mai simplu si mai eficient?
La noi, multi exulta cand aud vreun politician cum le canta proletariceste-n struna: “Le-a zis-o!” - fara sa se gandeasca si la cata de mult contribuie la bunastarea (aia cata e) si la cresterea economica (aia… record) taxele si impozitele platite de cine daca nu de ceea ce se cheama "mediul privat", in cadrul caruia, asa-zisele multinationale joaca un rol important.
Cea mai puternica dovada in acest sens este ca, indiferent de cine este la putere, toti au intonat si intoneaza ode pentru atragerea investitiilor straine. Si cine poate investi mai mult si mai puternic daca nu o multinationala, adica o companie de mari dimensiuni? Dupa care, intrucat este al ei si traim, cel putin la nivel declarativ, intr-o lume libera, poa' sa si externalizeze eventualul profit. Pentru ca ii apartine. Se vede numai externalizarea, dar cand au fost facute investitii in Romania, de unde au fost adusi banii? Tot din exterior. Pentru tara de origine a fost externalizare, nu? Atunci, a fost bine?
Din ce a ramas probabil cea mai capitalista si mai liberala tara/economie din lume, adica SUA, provine Apple, care dispune de rezerve de bani lichizi de 269 de miliarde de dolari. Din totalul miliardelor, 94% sunt "externalizate" - cum le-ar placea sa spuna politicienilor nostri.
Cu toate acestea, autoritatile din SUA nu vor sa "repatrieze", cu japca banii astia, multi obtinuti chiar in afara SUA, ci prin reduceri de taxe. In afara de asta, desi are atata "cash" afara, cate locuri de munca bine platite si, deci, cate taxe si impozite plateste Apple in tara de origine? Cate locuri de munca a creat si indirect, de exemplu, numai prin construirea noului sediu?
Cati bani plateste si cate locuri de munca mentine/creeaza numai platind mutarea a 9.000 dintre cei 12.000 de angajati, mutare estimata sa dureze jumatate de an?
Numai terenul de aproape 180 de acri, pe care este amplasat noul sediu Apple a costat 160 de milioane de dolari, o bagatela (fara nicio ironie) pentru preturile din California si pentru forta financiara a Apple. In schimb, nici macar uriasa companie nu a fost scutita de greseala estimarilor de cost pentru noul sediu. Initial, era vorba despre jumatate de miliard de dolari, dupa care, in 2011, costul a fost estimat la 3 miliarde, iar, in 2013, la 5 miliarde de dolari.
Ca va costa atat, mai putin sau mai mult, cert este ca, pentru astfel de investitii, Apple, si ca ea orice alta companie, inclusiv cele infierate la noi, pot readuce si reinvesti ce au externalizat.
Dar, in timp ce altii vor continua sa se dezvolte, pe aici, noi vom continua sa fluieram a paguba-n vuvuzele, pana cand nu vor face si asta robotii in locul nostru...
Un produs media marca Rentrop&Straton 
