Lungul drum al Estului catre Vest
integrare uebanci romaniarelocare ema
Pe 9 iunie 2017, guvernul nostru aproba, prin ordonanta de urgenta (cum altfel?) masurile de luat pentru depunerea candidaturii Romaniei in vederea relocarii la Bucuresti a Agentiei Europene pentru Medicamente (EMA).
Relocarea EMA va avea loc dupa ce Marea Britanie ar urma sa se retraga din Uniunea Europeana. Guvernul de la Bucuresti arata ca mutarea EMA reprezenta o oportunitate pentru Romania, in contextul in care tara noastra nu gazduieste sediul niciunui “minister” european.
Atragerea unui astfel de sediu in capitala Romaniei ar fi contribuit la cresterea prestigiului ca stat membru si a vizibilitatii in cadrul institutiilor europene.
Numai ca exact aceleasi lucruri si le doreau alte 18 orase din tot atatea state membre ale Uniunii Europene, in timp ce opt orase isi depusesera candidatura pentru a gazdui alta agentie, anume Autoritatea Bancara Europeana (EBA). Unele au depus candidaturi pentru ambele institutii, desi nu le puteau castiga pe amandoua.
In fine, Bucurestiul candida cu Amsterdam, Bonn, Bruxelles, Copenhaga, Dublin, Helsinki, Milano, Stockholm, Viena, Varsovia, Bratislava, Sofia si Zagreb. Pentru EBA, candidau Bruxelles, Dublin, Frankfurt, Paris, Praga, Luxemburg, Viena si Varsovia.
La scurt timp dupa ce ne-am depus si noi candidatura, EMA a publicat un sondaj potrivit caruia, 90%, dintre cei 900 de angajati ai sai ar demisiona, daca UE nu ar lua o decizie… rezonabila. Desi EMA nu a publicat numele oraselor la care strambau din nas angajatii sai, la vremea respectiva, surse citate de Politico.eu, aratau ca 90% dintre salariatii EMA preferau sa-si dea demisia din functiile lor bine platite decat sa ajunga sa lucreze la Varsovia, Bucuresti sau Sofia.
In cele din urma, pe 20 noiembrie, Parisul a fost ales sa gazduiasca sediul EBA, iar Amsterdamul sa fie noua casa pentru EMA. De altfel, in sondajul sus-mentionat, capitala Olandei se situase pe primul loc in preferintele angajatilor EMA.
Dupa alegerea celor doua capitale pentru gazduirea agentiilor UE, spiritele est-europene s-au inflamat acuzandu-l pe presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ca nu si-a tinut promisiunea de tratament egal pentru toate statele membre ale Uniunii.
Pe de alta parte, cand este vorba sa accepte migrantii impusi de Bruxelles, statele estice stramba din nas la fel ca EMA, dar, cand nu primesc ceva ce le-ar avantaja se supara. Chiar daca Cehia si Polonia si-au exprimat dezamagirea ca nu au fost alese, cel putin a doua tara reuseste sa compenseze, atragand institutii financiare particulare.
Asa se face ca, recent, au aparut informatii potrivit carora, cea mai puternica banca de investitii din lume, Goldman Sachs, intentioneaza sa isi extinda operatiunile din Polonia, unde va mai angaja 250 de oameni adaugati celor 525 care lucreaza deja la Varsovia. Asta dupa ce, in toamna, alt mare nume de pe Wall Street, JPMorgan Chase, a anuntat ca vrea sa creeze 300 de locuri de munca in capitala Poloniei, unde s-au implantat deja Citigroup, UBS si Credit Suisse.
Bucurestiul se pare ca nu a contat pentru EMA si s-ar parea ca nu vom atrage nici institutii particulare, cum ar fi bancile private care se relocheaza de la Londra.
Pe langa faptul ca, in ciuda a ceea ce credem noi insine despre noi, nu suntem prea liberali, spre deosebire de polonezi, mai avem si un premier care se pare ca este alergic la banci.
Trecand peste acest fapt, concluzia ar putea fi ca Uniunea Europeana s-a extins prea repede, prea departe. Rudele sarace s-au trezit brusc membre ale unei familii bogate, dar, oricat de suparat ar fi Estul pe Vest, probabil ca singura solutie este sa se ridice el la inaltimea Apusului. Nimeni nu ne da ceva gratis... sau, de fapt, ne da zeci de miliarde de euro pe care nu stim sa le cheltuim.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
