Autostrada Transilvania se face cu muncitori din Bangladesh. Firmele nu gasesc romani care sa munceasca
criza fortei de muncalocuri de muncadiasporasalariu minimconstructii
Una dintre firmele care se va ocupa de constructia Autostrazii Transilvania se plange ca nu gaseste romani pe care ii angajeze pe santier. In consecinta, constructorul apeleaza la muncitori din Bangladesh.
Criza fortei de munca se adanceste in Romania. Firmele gasesc tot mai greu personal pe care sa il angajeze, iar cele mai dificile situatii se intalnesc in domeniul constructiilor.
Desi, potrivit Ordonantei de Urgenta nr. 114 din 2018, angajatorii sunt obligati de stat sa acorde salariu minim de 3.000 de lei brut (2.360 de lei net), muncitorii romani care sa accepte posturile libere sunt foarte greu de gasit. Nici celelalte facilitati fiscale nu ii determina pe romani sa accepte un loc de munca in constructii. Spre exemplu, prin OUG 114, constructorii au beneficii precum:
- angajatii vor fi asigurati la sistemul asigurarilor sociale de sanatate fara plata contributiei de asigurari sociale de sanatate;
- contributia de asigurari sociale scade la 21,25%, de la 25%;
- veniturile din salarii, scutite de la plata impozitului pe venit;
- contributia asiguratorie pentru munca, pe care o plateste angajatorul, scade la 0,3375%, de la 2,25%.
Unul dintre constructuctorii care au castigat licitatia pentru constructia Autostrazii Transilvania are 200 de locuri de munca disponibile. Din moment ce nu a gasit personal interesat de aceste joburi in Romania, firma s-a orientat catre "importul" de muncitori. Concret, pentru Autostrada Transilvania vor lucra muncitori din Bangladesh.
"Avem o mare problema cu gasirea de muncitori. Au plecat din tara si, odata stabiliti acolo cu familia, nu se mai intorc. Avem deficit de 200 de muncitori. Am adus oameni din Bangladesh", a spus pentru
economica.net reprezentantul unui constructor de pe Autostrada Transilvania (A3).
Autostrada Transilvania, A3, se afla in acest moment in constructie. Ea porneste de la Bucuresti spre nord, urmand sa traverseze Muntii Carpati prin Valea Prahovei, sa strabata Podisul Transilvaniei pe directia SE-NV, si sa ajunga, prin nordul Carpatilor Occidentali, la punctul de trecere a frontierei cu Ungaria de la Bors. Autostrada va lega orasele Bucuresti, Ploiesti, Brasov, Fagaras, Sighisoara, Targu Mures, Turda, Cluj-Napoca, Zalau si Oradea. Lungimea totala planificata a autostrazii este de 584 km.
Pe 1 decembrie 2009 s-au deschis circulatiei primii 42 de kilometri din aceasta autostrada, dintre Turda si Cluj-Napoca Vest (Gilau), iar in 13 noiembrie 2010, inca 10 km intre Turda si Campia Turzii, iar in 2018 extensia Cluj-Napoca Vest (Gilau)–Nadaselu, in timp ce alte tronsoane sunt in executie. Din 14 decembrie 2018, sunt circulabili complet toti cei 62 km ai autostrazii Bucuresti–Ploiesti, dupa ce portiunea dintre centurile celor doua orase a fost deschisa initial in 19 iulie 2012. Pe data de 30 mai 2013 contractul cu firma americana Bechtel pentru tronsonul de autostrada Suplacu de Barcau–Bors a fost reziliat.
Criza fortei de munca, o problema acuta pentru sectorul constructiilor
Criza fortei de munca are ca prima cauza faptul ca romanii prefera sa munceasca in strainatate. Chiar daca pleaca departe de familie si de casa, romanii care muncesc in constructii prefera sa depuna acelasi efort, insa pentru cel putin 1.000 - 1.200 de euro pe luna, in tari precum Italia sau Germania. Daca, in schimb, pleaca in Anglia sau in tarile nordice, veniturile pot trece lejer de 2.000 de euro lunar.
In acest context, salariul minim brut de 3.000 de lei este evident ca nu starneste mare interes romanilor, desi guvernantii au lansat facilitatile fiscale din constructii cu gandul ca vor reusi sa aduca in tara multi romani care muncesc peste hotare.
Cifrele estimative arata ca aproximativ 4,5 milioane de romani se afla in afara granitelor tarii, cei mai multi dintre acestia fiind plecati in cautarea unui trai mai bun, pentru un loc de munca mai bine platit.
Multi dintre acestia refuza sa se intoarca acasa, nu numai pentru ca remuneratia este mica, ci si din cauza nivelului de trai scazut, in general, al sistemelului medical precar si al sistemului de invatamant neperformant.
Oamenii considera ca tarile dezvoltate din Vest, in special, le ofera oportunitati de dezvoltare profesionala, le ofera salarii de mii de euro, chiar daca nu au calificari inalte si, de asemenea, statul le pune la dispozitie facilitati fiscale si sociale inexistente in Romania.
Aceeasi problema este regasita in aproape toate domeniile de activitate. Angajatorii se plang de faptul ca nu gasesc personal interesat de locurile de munca, chiar si fara calificare. Multi angajatori sunt dispusi sa ofere facilitati precum transport, o masa calda sau calificare la locul de munca, insa chiar si astfel spun ca oamenii nu dau buzna pentru ocuparea posturilor disponibile.
Citeste si:
Succes pentru monitorul preturilor carburantilor: 180.000 de cautari pe platforma in numai doua saptamani de la lansare
Un produs media marca Rentrop&Straton 
