Criza energetica: Iarna nu-i ca vara, iar iarna aceasta am putea trai momente foarte grele
criza energetica
Odata cu iesirea din pandemie, nepotrivirea dintre cerere si oferta a dus la preturi mai mari intr-o gama larga de domenii ale activitatii economice.
Totusi, peste ceea ce ar fi fost, probabil, o tendinta moderat ascendenta a inflatiei, s-a suprapus torentul perturbator al efectelor majore ale confruntarii din Ucraina.
Doua sectoare esentiale pentru viata, alimentele si energia, au suferit impactul cel mai sever, fiind zona cea mai vizibila, acolo unde achizitiile se fac zilnic sau aproape zilnic.
Daca in zona alimentara, tendinta recenta a fost una de ieftinire (de pe 19 mai pana pe 6 iulie graul tranzactionat in Franta a scazut cu peste 25% si exemple asemanatoare intalnim si pentru porumb, soia, cafea sau zahar, cu procente diferite), pentru energie, preocuparile persista sau sunt in crestere, mai ales in Europa.
Tabloul pare realizat de un mare maestru precum Caravaggio, in tehnica unui contrast dramatic, clar-obscur, cu ieftiniri ale petrolului (peste 15% de la jumatatea lui mai), dar cresteri accentuate pentru gazul natural si energia electrica in Europa.
Energia este intr-o alta "galaxie" fata de ceea ce se vedea in 2019 (fara a mai vorbi de preturile ultra comprimate de acum 2 ani).
Gazul natural s-a tranzactionat marti la 161 - 175 EUR/MWh pe hub-ul olandez (163.64 EUR/MWh la inchidere, scadenta august).
Preturile au crescut cu aproximativ 50% peste ce vedeam acum 3 luni, sunt de 2 ori mai mari decat acum 6 luni, de 7,5 ori fata de acum 1 an, si de peste 11 ori fata de ianuarie 2021.
Pentru energia electrica, s-au atins recorduri mai devreme anul acesta, dar nu au ramas valabile prea multa vreme.
In Germania pretul de baza a atins 328 EUR/MWh, peste varful din decembrie, si au depasit un inimaginabil anterior 410 EUR/MWh pe anumite segmente orare de cerere mare intraday.
Anul trecut, in iulie, varful a fost de 147 EUR/MWH, dar in general preturile se situau la varful zilnic putin peste 100 EUR/MWh.
In Franta, de la inceputul anului, costul s-a dublat la 366 EUR/MWh. S-a ajuns la noi recorduri in urma gazului mai scump si a unei oferte insuficiente dintr-un mix de resurse energetice, tocmai cand temperaturile foarte ridicate au majorat consumul pentru aer conditionat.
Ce ne asteapta la iarna? Dar pe termen lung?
Provocarile sunt imense: aproape fiecare segment al generarii de energie se confrunta cu probleme.
In cazul gazului, dupa ce livrarile spre Europa dinspre Rusia au fost diminuate cu aproape 60%, tarile care au refuzat sa plateasca in ruble fiind sterse de pe lista destinatarilor, conducta Nord Stream 1 intra in revizie, si ingrijorarile sunt ca va fi intrerupta livrarea in totalitate.
Deja preturile au reactionat la aceasta ipoteza, iar cu depozitele pline in proportii insuficiente pentru a trece cu bine iarna, Europa se gandeste la rationalizare.
Situatia poate fi si mai severa, insemnand risc de insolventa pentru marile companii de utilitati.
Germania pregateste un pachet de salvare, dar cele 9 miliarde de EUR deja anuntate s-ar putea dovedi insuficiente in conditiile in care pretul energiei ar cunoaste un nou salt.
Efectul rationalizarii gazelor naturale si a prioritizarii anumitor sectoare asupra PIB-ului, calculat de banca centrala din Germania, ar depasi 8% in T1 din 2023.
Carbunele sa fie o solutie?
Facilitatile poluante erau intr-un calendar de inchidere definitiva... pana anul acesta, cand masuri de reversare temporara sau redeschidere a acestora au fost implementate in diferite tari europene.
Pe langa efectul asupra gazelor cu efect de sera, calitatea aerului este, la randul, sau, direct impactata, iar repornirea unor exploatari ia timp, pe care piata energiei nu il are la dispozitie.
Foamea de energie a dus la majorarea importurilor de carbune prin porturile Anvers si Rotterdam cu 35%, la 26,9 mil. de tone in prima jumatate a anului, fata de semestrul I din 2021.
Centralele nucleare, o solutie, dar pe termen lung
Centralele nucleare au nevoie de ani de la proiect la costruire, si flota imbatranita impreuna cu deciziile de inchidere a capacitatilor, in special in Germania, dar nu numai (Franta are la randul sau planuri de scoatere din uz a unui numar de reactoare) luate cu ani in urma, fac imposibila in practica o panta rapid ascendenta a productiei din aceste surse.
O noua generatie de reactoare modulare este, in cel mai bun caz, la ani distanta. In aceasta perioada, lucrarile de intretinere la centrale din Franta reduc, sezonier, oferta de energie.
Energia verde, productie variabila
Eolian si solar: resursele regenerabile au fost puternic incurajate de politice europene pro-mediu, si ofera sustinere pentru nevoile energetice europene, dar au o functie de productie variabila.
Fara o capacitate de stocare corespunzatoare, si o accelerare a dezvoltarii, va ramane necesara prezenta unor capacitati conventionale pentru a echilibra sistemul.
Productia eoliana cunoaste episoade mai intense, dublate de perioade in care vantul bate prea putin, uneori sub pragul de pornire al turbinelor.
Schimbarile climatice se vad si aici.
Apa, o resursa care devine din ce in ce mai rara?
Hidro: ar fi putut fi o solutie echilibrata, oferind energie ampla cu costuri mici si fara emisii suplimentare de carbon.
Elementul esential este, insa, disponibilitatea apei.
Apa a devenit rara.
Rauri din Germania aproape au secat, facand dificila sau imposibila navigatia.
Italia impune starea de urgenta in cinci regiuni din nord dupa secarea raului Po, cu rationalizarea apei, iar productia de energie hidro, care ofera 20% din mixul Italiei, este serios afectata.
Mai aproape de noi, Dunarea are niveluri in scadere, cu asemanari cu anul 2003. Se spera ca ploile ar veni in curand, pentru a nu se ajunge la impunerea de restrictii asupra productiei de la Cernavoda.
Ploi sunt asteptate in zilele urmatoare, dar vara e la inceput, iar nivelul rezervelor creeaza temeri ca energia hidro va fi limitata tocmai cand e nevoie de ea mai mult.
De unde ar putea veni salvarea?
Dintr-o incetare neasteptata a ostilitatilor, care ar permite redeschiderea canalelor blocate de transport al resurselor energetice, sau, deloc dezirabil, dintr-o severa incetinire a economiei globale.
Recesiunea induce, inevitabil, o reducere a cererii si poate echilibra preturile, dar costurile asupra parametrilor vietii sociale si economice sunt prea mari pentru a face optiunea atragatoare.
Totusi, petrolul WTI din SUA a scazut doar marti cu 8%, ajungand sub 100 dolari/baril, iar o analiza a Citi vorbea despre un pret de 65 de dolari/baril, tocmai din motivul recesiunii.
Pietele incep sa atribuie o sansa in crestere acestei ipoteze.
In cateva districte din Shanghai au fost detectate noi cazuri de covid, si bursele au o alta atitudine acum fata de perioada de trend ascendent, anticipand noi inchideri ale unor portiuni ale orasului si preferand sa se pozitioneze prudent de la primele semne.
Pe termen lung, sperantele se indreapta spre descoperiri transformationale in domeniul bateriilor sau altor forme de stocare a energiei, iar intr-o maniera revolutionara, in noi tehnologii precum fuziunea nucleara, care ar putea avea nevoie de decenii.
Pentru orizontul anilor urmatori, surse alternative pentru importul de gaze si energie ar putea usura povara sectorului.
Insa, pentru moment gestionabila, situatia pietei de energie la iarna ar putea fi una dintre cele mai grele din ultimii ani.
Statele europene vor spera ca, cel putin din partea naturii sa primeasca o mana de ajutor: ploi abundente care sa refaca nivelul apei, astfel incat hidroenergia sa functioneze in parametri optimi, iar consumatorii sa inteleaga nevoia de a utiliza rational resursele.
La nivel industrial, investitii majore in eficientizarea energetica sunt parte a solutiei.
Explicatiile ne-au fost oferite de Claudiu Cazacu, Consulting Strategist in cadrul XTB Romania.
Foto: pixabay
Un produs media marca Rentrop&Straton 
