Eugen Radulescu, director al Directiei de Stabilitate din cadrul Bancii Nationale a Romaniei, a transmis la sfarsitul acestei saptamani un semnal de alarma cu privire la situatia in care se va regasi tara noastra in perioada post-pandemie, lasand sa se inteleaga ca revenirea economica nu va fi una prea usoara. Radulescu sustine astfel ca “mediul economic post-pandemie este foarte incert”, perioada de redresare prin care va trece Romania urmand sa fie caracterizata prin costuri atat publice, cat si private.
In cadrul Conferintei “The Future of Europe” organizata de Academia de Studii Economice din Bucuresti, Eugen Radulescu a sustinut ca proiectele viitoare de investitii publice ale Romaniei trebuie sa se concentreze in primul si primul rand pe reducerea vulnerabilitatilor structurale, care pot afecta serios atragerea investitiilor private. De rezolvarea acestor vulnerabilitati va depinde astfel si redresarea economica post-pandemie a tarii noastre.
De asemenea, Radulescu a adus in discutie cu aceasta ocazie si necesitatea cresterii rolului pe care il au bancile in finantarea economiei, in special in contextul in care intermedierea financiara din tara noastra se afla pe ultimul loc la nivel european. Creditele reprezinta doar 25% din Produsul Intern Brut in Romania, in comparatie cu aproximativ 35% in Ungaria sau chiar peste 50% in Polonia sau Bulgaria.
Eugen Radulescu a vorbit in cadrul conferintei despre care aminteam in randurile anterioare si despre capacitatea Guvernului de a sustine sectorul privat, subliniind faptul ca Romania nu poate aplica programe mai mari de sustinere a firmelor din cauza deficitului bugetar. Asa cum este cunoscut deja, deficitul bugetar in cazul Romaniei era la un nivel destul de ridicat chiar si inca de dinainte de criza actuala provocata de pandemia de coronavirus.
Potrivit cifrelor, la finalul anului trecut, Romania inregistra cel mai mare deficit de cont curent din regiune - 4.6% din PIB. In comparatie, deficitul de cont curent din Ungaria se afla la un nivel de 0.8% din PIB, in timp ce cel din Cehia era la 0.4% din PIB. Nici la capitolul deficit bugetar Romania nu statea mai bine, cifrele indicand un deficit de 4.3% din PIB in cazul tarii noastre. In comparatie, Ungaria inregistra un deficit de 2% din PIB, in timp ce Polonia raporta un deficit de 0.7% din PIB. Mai exact, Romania inregistra in 2019 cel mai mare deficit din intregul bloc comunitar european.
Eugen Radulescu isi indreapta atentia si catre cei aflati la guvernare atunci cand vorbeste despre aceste cifre si despre capacitatea limitata a Executivului de a sustine mediul privat la aceasta ora, sustinand ca erorile facute in 2008, in timpul crizei economice globale de la acea vreme, au fost repetate si in ultimii ani. Nu numai atat, ba chiar au fost “repetate la o scala mult mai mare incepand din 2017”.
Directorul Directiei de Stabilitate din cadrul Bancii Nationale a Romaniei vine si cu niste propuneri in acest sens, propuneri care au mai fost mentionate de-a lungul timpului in rapoartele BNR de altfel. Spre exemplu, Eugen Radulescu aduce in discutie conversia creditului actionar in capital, interventia Fiscului in cazul in care nu este indeplinita cerinta de capital si inscrierea pe o lista neagra a celor care administreaza gresit in mod repetat firme. Nu in ultimul rand, Radulescu considera ca o depreciere a monedei nationale nu ar reprezenta o solutie sustenabila, echilibrul general riscand sa fie afectat.
