Legea pensiilor a trecut de Senat. Iata care sunt schimbarile pe care le aduce
legea pensiilorpensionarimastercarddoctoratcontributii socialepunct de pensie 2018
Plenul Senatului a adoptat, luni, cu 81 de voturi "pentru", 12 voturi "impotriva" si 8 abtineri, proiectul de lege al Guvernului privind sistemul public de pensii.
Proiectul Legii pensiilor, in forma adoptata de Senat prevede cresteri etapizate ale punctului de pensie pana in anul 2021, astfel: 2019 - 1.265 de lei, 2020 - 1.775 de lei, 2021 - 1.875 de lei.
Din anul 2022, valoarea punctului de referinta se va indexa anual cu rata inflatiei si 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat.
Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fara a lua insa in calcul intoarcerea sarcinii fiscale, in conformitate cu legislatia fiscala in vigoare la data adoptarii programului de guvernare.
Nicio pensie nu va scadea. In caz ca se intampla acest lucru, se va mentine suma in plata
In proiectul de lege se precizeaza ca nicio pensie in plata nu va scadea. In cazul in care, in urma recalcularii, va rezulta o suma mai mica decat cea aflata deja in plata, atunci se va mentine suma in plata.
In proiectul noii legi se mentine contractul de asigurare facultativa, care sufera, totusi, cateva modificari. Astfel, daca in actuala lege se poate plati doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana isi va putea alege perioade diferite necontributive ca sa totalizeze 5 ani.
Plata se va putea face in rate, dar nu mai tarziu de 1 an de la incheierea contractului. In cazul neplatii integrale, se va lua in calcul suma partial achitata.
In prezent, asigurarea facultativa se face la nivelul salariului minim, dar in practica s-a demonstrat ca aceasta nu asigura nici macar pensia minim garantata, astfel ca s-a decis folosirea salariului mediu ca indicator.
Acest tip de contract se incheie doar in cazul persoanelor care au realizat stagiul minim de 15 ani. Se mentin prevederile referitoare la contractul de asigurare pentru perioadele viitoare incheierii lui, cu noua baza de calcul.
Masterul si doctoratul, perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare
Printre noutatile aduse de acest proiect de lege se numara introducerea masteratului si a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adauga facultatii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru cresterea copilului, somajului indemnizat, deportarii, prizonieratului si detentiei politice, prevazute de legislatia in vigoare.
Conditia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare sa fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioada asimilata se acorda cate 0,25 puncte.
Totodata, prin acest proiect este definit pensionarul ca fiind persoana care beneficiaza de pensie de asigurari sociale si a realizat cel putin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum si nevazatorii care au realizat 1/3 din stagiul complet de cotizare.
In cadrul acestei categorii a fost nominalizat ca pensionar si nevazatorul, a carui situatie a fost reglementata, in toata succesiunea actelor normative incepand cu anul 1967, in conditii specifice, determinate de situatia fizica, motiv pentru care stagiul de cotizare necesar pensionarii este mai mic decat stagiul minim de cotizare prevazut de lege pentru asiguratii sistemului public de pensii.
Conditiile speciale si deosebite si fostele grupe de munca se pastreaza si, de asemenea, se creeaza baza legala pentru recunoasterea altor locuri de munca in conditii speciale.
Au fost coborate pragurile de reducere a varstelor de pensionare
Pragurile de reducere a varstelor de pensionare au fost coborate de la 6 ani la un an pentru conditii deosebite, si de la 2 ani la un an pentru conditiile speciale. De exemplu: pentru un an realizat in conditii deosebite varsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat in conditii speciale varsta se reduce cu 6 luni.
Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limita de varsta, cea anticipata, cea de invaliditate si cea de urmas. Sunt aceleasi patru categorii ca si in vechea lege, dar unele au suferit modificari de structura.
In cazul pensiei pentru limita de varsta trebuie indeplinite cumulativ conditiile de vechime minima si varsta standard de pensionare.
Ca si exceptie, actuala pensie anticipata (nepenalizata) devine pensie pentru limita de varsta. Adica, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani inainte de indeplinirea varstei de pensionare. In acelasi timp, in acest caz se poate cumula pensia cu salariul si se valorifica perioadele necontributive asimilate.
Facilitati pentru femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani si au nascut 3 copii pe care i-a crescut pana la varsta de 16 ani
O alta noutate este aceea ca femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani si au nascut 3 copii pe care i-a crescut pana la varsta de 16 ani, beneficiaza de reducerea varstei de pensionare cu 6 ani. Incepand cu al 4-lea copil se adauga cate 1 an in plus, pentru fiecare copil.
Se mentin celelalte prevederi din actuala legislatie cu privire la pensia pentru limita de varsta, precum grupele, conditiile speciale si deosebite, handicapul s.a.
Pensia anticipata (cu penalizare) este actuala pensie anticipata partiala si se mentin prevederile legale in vigoare.
In cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfasurarii unor activitati profesionale, in paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficienta functionala grava si capacitate de munca diminuata, gradul II e caracterizat de deficienta functionala accentuata si capacitate de munca diminuata, iar gradul III e caracterizat de deficienta functionala medie si capacitate de munca diminuata.
Citeste si:
ROBOR la trei luni scade de la 3,24% pe an, la 3,20
Ce se intampla cu pensia de urmas?
Pensia de urmas se mentine si, in plus de actualele prevederi, apare o noua prestatie, si anume ajutorul pentru sotul supravietuitor, care va primi 25% din pensia sotului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.
Pensia minima se calculeaza raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe tara, iar pentru fiecare an de vechime in plus se adauga cate 1% din salariul minim brut pe tara.
Persoanele cu vechime intre 10 ani si 15 ani, aflate la pensie la data intrarii in vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe tara, iar pentru fiecare an de vechime in plus se adauga cate 1% din salariul minim brut pe tara.
In cazul in care, din calculul pensiei rezulta o suma mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusa pentru a remedia o inechitate prevazuta de legislatia in vigoare, din cauza careia nu se facea nicio diferentiere in functie de anii lucrati intre beneficiarii de pensie minima.
Adica, in practica se ajunge in situatia in care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, sa primeasca la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie, potrivit initiatorilor.
A fost introdusa optiunea pentru indemnizatia sociala minima
Pensionarii aflati deja in plata, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta intre pensie si indemnizatia sociala minima. Optiunea se va face prin Posta, cu formular pretimbrat primit de la Casa Nationala de Pensii Publice, pentru a evita cozile la ghisee.
Pensionarii in plata care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiaza de recalculare pe noua formula, iar daca suma rezultata este sub indemnizatia sociala minima ei pot opta pentru aceasta din urma.
Pensionarii care nu opteaza raman in plata cu suma rezultata din calculul pe baza contributivitatii. Sunt exceptati pensionarii care beneficiaza de pensie de limita de varsta si au realizat stagiul minim cuprins intre 10 si 15 ani, conform legislatiei in vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Aceasta exceptie este valabila pentru persoanele deja pensionate la data intrarii efective in vigoare a legii.
In proiectul de lege se prevede ca, pentru a putea deveni pensionar, este necesara o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mica de la data intrarii in vigoare a legii vor primi o indemnizatie sociala si vor face obiectul unei alte legi.
Proiectul prevede ca se valorifica toate drepturile de natura salariala, pentru care s-au platit contributii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii si alte bonusuri
Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat, daca pensionarul va aduce acte doveditoare din care sa rezulte un procent mai mare. Daca dupa recalcularea conform adeverintelor aduse rezulta o pensie mai mica, atunci se pastreaza pensia calculata cu majorarea de 10% acordata initial.
Aceasta modificare a fost operata deoarece pentru astfel de venituri s-au platit contributii si, cu toate acestea, ele nu sunt luate in calcul, in prezent, la stabilirea pensiei, arata Ministerul Muncii.
Pensia va fi reprezentata de Numarul Total de Puncte inmultit cu Valoarea Punctului de Referinta (VPR) . Numarul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare impartit la 12 luni.
Punctajul lunar este venitul brut realizat impartit la castigul mediu brut pe economie. VPR va fi de 75 de lei in anul 2021 si a fost determinata prin impartirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adica 1.875 de lei, la 25, care reprezinta vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultata in urma aplicarii ultimelor patru legi ale pensiilor.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
