Romanii, inselati la telefon: escrocii suna in numele bancilor sau autoritatilor folosind numere oficiale de pe site-urile institutiilor

 

Fraudele telefonice devin tot mai greu de depistat, iar atacatorii folosesc trucuri digitale avansate pentru a pacali potentialele victime. O metoda des intalnita este aceea de a afisa numere reale ale institutiilor pe ecranele telefoanelor, in timp ce apelul este realizat de fapt din mediul online.

 

"Unul dintre cele mai intalnite scenarii de frauda foloseste metoda spoofing-ului. Victima este sunata de catre un atacator care sustine ca apeleaza in numele unei banci sau a unei autoritati din Romania. Numarul de telefon afisat pe ecranul potentialei victime este de cele mai multe ori regasit in sectiunea de contact de pe site-urile bancilor sau a institutiilor, astfel incat o verificare rapida a contactului sa nu dea de banuit. 

 

Cu toate acestea, numarul real de pe care s-a efectuat apelul fraudulos nu este cel afisat pe ecran, atacatorii putandu-si deghiza identitatea prin anumite aplicatii online care folosesc tehnologia VoIP (voice over IP), iar apelul este realizat din internet de fapt. 

 

Uneori, pentru a genera un nivel ridicat de incredere, atacatorii chiar cer interlocutorului sa verifice daca la o simpla cautare pe Google numarul afisat pe ecran apartine entitatii in numele caruia a fost efectuat apelul. 

 

Dupa ce victima efectueaza verificarea si vede numarul respectiv pe site-ul oficial, capata incredere ca vorbeste cu un '˜reprezentant' al institutiei sau a companiei in cauza", explica specialistii din cadrul Directoratului National de Securitate Cibernetica (DNSC) si ING Bank Romania.

 

 

Doar 28% dintre victimele fraudelor online se plang autoritatilor, iar un incredibil 4% reusesc sa isi recupereze banii pierduti, arata un raport Global Anti Scam Alliance prezentat la o sesiune de informare organizata de DNSC si ING Bank Romania.

 

"Infractorii din mediul online isi perfectioneaza constant metodele si scenariile de atac, de aceea ar fi important sa nu ne blocam neaparat in analize tehnice ale unor elemente foto, video sau audio care acompaniaza tentativa de frauda, cat sa fim constienti de trei elemente care sunt numitor comun in majoritatea fraudelor. Indiferent de povestea pe care ne-o prezinta atacatorii, prima data vor incerca sa ne emotioneze pentru a fi mai impulsivi si mai putin vigilenti.

Emotia poate fi pozitiva ('ai castigat un premiu' ori 'castigi de zece ori suma investita intr-o luna prin programul nostru') sau negativa ('banca suspecteaza o frauda pe contul tau', 'cineva a efectuat un credit pe numele tau'). Ulterior, o sa obsevam in scenariu prezentat cel de-al doilea element - urgenta ('valideaza acum datele sau pierzi accesul la cont', 'mai sunt X locuri disponibile'). In final, apare si al treilea element care constituie un indiciu clar ca este o tentativa de frauda - solicitarea de a furniza date, de a instala aplicatii pe dispozitiv sau de a deschide anumite conturi.

Daca regasiti toate aceste elemente intr-un apel, mesaj sau mail primit de la un necunoscut, de la un prieten sau chiar de la o anumita entitate din sectorul public sau cel privat, cel mai probabil sunteti foarte aproape de a cadea in capcana. Opriti-va si raportati intiativa catre autoritati!", sustine Mihai Rotariu, manager al Directiei Comunicare, Marketing si Media din cadrul DNSC.

 

Sursa foto: freepik.com