Ti-ai cantarit vreodata Universul Logosului tau?
dumnezeucuvantuniverslumelogosarta cuvantului
Ce este cuvantul?
Dictionarul limbii romane ii aloca suficient spatiu tocmai pentru ca este asemenea unei vedete. Important! In spectacolul vietii, el poate crea sau distruge. Poate fi un dar sau un blestem. Depinde de dulceata sau de veninul literelor pe care le contine. De maiestria sau stangacia lor. De manifestarea, de scanteia sau de magia acestora. E dificil sa stapanesti arta cuvantului. Profund sau superficial, el poate patrunde in cele mai ascunse camarute ale inimii sau poate aluneca asemenea apei de ploaie printr-un burlan. Sigur, exista si varianta de mijloc, cand o vorba “plata” iti da senzatia ca nu intelegi nimic. Un gri, care nu te lasa sa inspectezi lumea de alb sau negru.
“Injectam” de multe ori cuvinte ce otravesc si ranesc mult prea adanc. Rezultante ale rautatii, furiei, invidiei. Sau descurajarii. La polul pus, cladim cuvinte frumoase, incarcate de iubire, alinare, incurajare, bucurie. Care, ajunse la tinta, infloresc in suflet. Si intr-un caz, si in altul e vorba de actiune. De miscare. De scop si precizie. Cuvintele sunt vii deci! Si au exact forta pe care tu le-o daruiesti. Tu. Creatorul lor. Arcul si sageata sunt in tolba ta si de cate ori le folosesti, fiecare cuvant devine o arma. Alba, neagra sau gri. Fiecare dezvaluie o taina. Si din taina in taina, incet-incet, reusesti sa scoti la iveala un Univers. E "Universul Logosului" tau. Populat cu fiinte vii – cuvinte hranite din suflul tau de viata. Pare bizar, dar l-ai “cantarit” vreodata ca sa stii ce culoare are Creatia ta? Trebuie sa fie important devreme ce din Cartea Cartilor aflam inca din start ca la inceput a fost Cuvantul. Si Cuvantul era… Dumnezeu!