Natie si educatie
educatienatieromaniafrantajigniri romanijigniri francezi
Reactiile adverse la satira unei emisiuni de divertisment difuzata in Franta continua. Presa noastra, aceeasi care publica statistici, studii despre cat de scazut este consumul de sapun, pasta de dinti si detergent in Romania, este manioasa rau ca am fost facuti paduchiosi.
Cu siguranta ca fiecare tara de pe Terra, inclusiv Franta, are paduchiosii ei. Iar, daca le spui asta francezilor, sigur nu se supara. Mai ales ca ei insisi, acum cateva sute de ani, au devenit campioni ai parfumurilor tocmai pentru ca nobilimea sa aiba cu ce-si ascunde (nefericita idee) mirosurile grele de transpiratie.
In rest, ca esti francez, roman, portughez, neamt, italian si stii ca esti la zi cu igiena si ca muncesti, nu cersesti, de ce sa te superi? Singura greseala pe care toti prostii o fac este sa generalizeze. Francezii prosti vor generaliza ca romanii sunt cersetori si paduchiosi. Francezii destepti nu vor generaliza. Romanii prosti vor generaliza ca francezii sunt nespalati. Romanii destepti nu vor generaliza. Simplu!
Nu toti romanii sunt la fel, dupa cum nu toti francezii, britanicii, solamezii, nigerienii, ucrainieni nu sunt la fel. Nu exista natie alcatuita numai din oameni buni sau rai, numai din spalati sau nespalati, numai din bine-crescuti si prost-crescuti, numai din hoti sau numai din cinstiti.
Dar procentul de reprezentativitate al fiecareia dintre aceste trasaturi este dat de educatie. Exista paduchiosi din lipsa de educatie si exista indivizi care rad de ei tot din lipsa de educatie. Pe de alta parte, oamenii educati, instruiti isi folosesc intelectul pentru a-si stapani sau macar domoli instictul de primata de a sari la gatul oricui indrazneste sa nu-l admire sau, mai rau, are cutezanta de a-l critica.
Ziarele noastre colorate s-au gandit sa... riposteze, dand numeroase exemple de cat de rau s-au purtat strainii cu romanii, exemple care nu fac decat sa demonstreze ca atat defectele, cat si calitatile nu au nicio legatura cu nationalitatea. Nu s-a purtat urat un englez cu un roman, ci un om rau, cu altul mai slab, un om rau a carui rautate este constanta si cu membri gintii sale.
Din nou, diferenta o poate face educatia. Orice top, orice clasament al bunastarii statelor, orice top, orice clasament al fericirii natiilor are in frunte statele care investesc enorm in educatie.
In primul rand, un om educat nu va baga pe toata lumea in aceeasi oala; va fi tolerant si constient de drepturile si libertatile sale si ale celorlati. Un om educat nu va avea ca valoare suprema banul si acumularea de bunuri si, in consecinta, nici nu va cadorisi cu admiratie si respect pe vreun parvenit a carui singura preocupare este sa arate ca are.
Nici bugetul apararii vreunui stat nu ar trebui sa fie peste cel al educatiei si al cercetarii. Din zecile de mii de elevi si studenti educati, scoliti, destepti se va gasi unul sau chiar mai multi care sa inventeze pe loc solutii simple la aproape orice arma cat de sofisticata.
Daca romani ajung sa nu se spele, sa fure si sa cerseasca, in tara lor sau in alta, totul se explica prin procentul infim, prin grija infi(r)ma pe care o aloca statul nostru educarii propriilor cetateni. Solutia la orice rau, mare sau mic, solutia la incalzirea globala, la suprapopularea planetei, la conflictele armate, la orgoliile ranite este educatia.
Parafrazand exceptionalul slogan comercial potrivit caruia numai ceea ce este cel mai bun este suficient de bun, numai o investitie enorma in educatie este una suficienta. Cand statul roman va aloca 10% din buget educatiei, strazile din Paris, Londra, Madrid sau Helsinki nu vor mai fi ornate cu maini intinse de cetatenii sai.
Cand statul roman va aloca 10% din buget educatiei, Bucurestiul va fi curat nu numai pentru ca exista firme de salubritate, ci pentru ca niciun roman nu va mai arunca nici coji de seminte, nici hartii, nici mucuri de tigara si nici nu va mai folosi strada pe post de closet pentru ca apoi sa se indigneze ca ne critica strainii.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
