De la durerea de cot la durerea de cont
bancibank of americabanci americanebofacooperative de creditamericaniwall street
Pe la jumatatea acestui an, sondajele aratau ca increderea cetatenilor americani in banci era la un nivel minim, din 1979 incoace, de cand Institutul Gallup realizeaza astfel de cercetari.
De altfel, din 2007, numarul americanilor care au incredere in banci este intr-un declin continuu. Cu toate acestea, dupa ce atatea banci americane au dat faliment si dupa ce acelea care au mai ramas in viata/piata au fost ajutate din bani publici, 23% dintre americani inca mai au mare incredere in banci.
Ceva mai recent, a aparut miscarea de protest "Occupy Wall Street", ridicata impotriva pietei de capital, a bancilor si a bancilor de investitii. Pe acest fond de nemultumire, de indignare, ce fac unele banci americane?
La fel ca orice stat din lumea asta care nu-si crede cetatenii prea inteligenti, unele banci americane se gandesc si chiar cresc taxele. Nu mult – credeau ele – cinci dolari in fiecare luna pentru fiecare card de debit, adica 60 de dolari pe an, fara ca banca sa faca ceva in plus...
Se pare ca, scornind si aplicand aceasta masura, directorii aia supraplatiti chiar nu-si merita salariile si chiar or avea mai multi dolari decat neuroni. Cum altfel s-ar explica o atare masura exact in mijlocul vartejului de indignare la adresa bancilor? Cat de putin sa-ti cunosti clientii si cat de putin sa-ti pese?
Pai, foarte putin, dar numai daca acei clienti stau ca oile si suporta masuri stupide si impovaratoare pentru ei. Cand nu mai stau, in loc sa faca inutile proteste de strada, americanii zic "stop"!
Adica, "bine, pa"! Dupa ce ca, in aceste vremuri, orice banca ar trebui sa zica milioane de "thank-you-uri" oricarui client care ramane si oricarui client pe care-l atrage, ma mai si taxezi pentru nimic? Ei bine, nu.
Ne luam noi conturile si banii si plecam organizat cu ele de la banca respectiva. Numai ca, daca doar 10-20 de clienti gandesc asa, pe banca o doare-n cot de ei. Dar, daca clientii se aliaza cu sutele de mii, brusc, durerea de cot a bancii devine una de cont.
Cand Bank of America a anuntat ca va incepe sa taxeze un card de debit cu 5 dolari pe luna, cineva, o tanara pe numele ei Molly Katchpole, a pornit o petitie online care a atras peste 300.000 de semnaturi.
Cat o fi Bank of America de mare, adica cea mai mare din SUA, analistii sai scoliti pe la Wharton, Harvard, Princeton, Yale si Stanford si-au adus repede aminte cum arata o progresie aritmetica a plecarii clientilor.
Cum, in loc de niste sute de milioane pe care sperau sa le obtina degeaba, se trezesc cu o gaura de acea dimensiune. Asa ca BofA s-a razgandit.
Poate cam tarziu, intrucat sute de mii de americani isi muta conturile de la banci in cooperative de credit. Estimarile Asociatiei Nationale a Cooperativelor de Credit din SUA arata ca, din 29 septembrie, de cand BofA a introdus noul comision, 650.000 de americani si-au mutat conturile la cooperativele de credit.
Intr-o singura luna, si-au luat talpasita din banci mai multi americani decat cei care au plecat in tot anul trecut, caci, intotdeauna se va gasi alta banca sau cooperativa care sa le administreze banii.
Iata cum oricine este nemultumit de banca al carei client este, daca i se pare ca aceasta este prea scumpa, daca i se pare ca este tratat necorespunzator nu trebuie sa se urce pe garduri, nu trebuie sa dea cu pietre, sa injure sau sa indemne lumea sa retraga banii din toate bancile.
Nu trebuie decat ca el/ea impreuna cu alte sute de mii sau milioane de insi sa schimbe banca sau sa recurga la o institutie financiara cu o forma de organizare diferita de cea a unei banci, dupa care sa astepte sa se roage bancile de el sa-i redevina client.
Altfel spus, decat sa ocupi Wall Street, mai bine… dezocupi o parte din Wall Street. Intrucat au interese fata de angajati si mai ales fata de actionari, ce banci nu vor alerga sa recupereze sutele de mii de clienti, indulcind politica de taxe si comisioane?
Un produs media marca Rentrop&Straton 
