Ecologia la unii romani
ecologiereciclarecosuri de gunoiuniunea europeanalant reciclare
Este cineva care n-a remarcat "clopotele" tricolore, facute din plastic, debarcate in apropierea zonei in care locuieste? Intr-unul ar trebui sa aruncam hartie si carton, intr-unul sticla si in altul materiale plastice.
Asta pentru ca, dupa aceea, continutul "clopotelor" sa ajunga fiecare la reciclare si sa fie reintrodus in circuitul materiilor prime. Foarte frumos, foarte ecologic.
La fel, si in statiile de metrou, exista, in afara cosurilor de gunoi, recipiente pentru colectarea acelorasi deseuri. La fel, foarte frumos, foarte ecologic.
Numai ca degeaba se trezeste in fiecare grija fata de resurse, fata de natura, daca in persoana, persoanele care au ca sarcina golirea recipientelor, acelasi spirit doarme bustean, deci, cumva tot ecologic.
Inarmata cu un sac probabil biodegradabil si cu manusi la fel de biodegradabile, o persoana asa, la vreo 120 de kilograme si 45 de ani, isi introduce manutele inmanusate in compartimentul pentru plastic. Scoate cateva sticle si le baga in sac. Tot in acesta ajung si "locatarele" din celelalte cosuri.
O sa sorteze ulterior resturile? Nici vorba din moment ce, in acelasi sac, isi gasesc odihna si pungile unsuroase de la un asa-zis restaurant cu mancare hipercalorica, mucurile de tigara si alte "reziduuri" extrase din cosurile de gunoi obisnuite, alea care nu-s eco.
Ce sa-i spui? Ce sa-i explici? Bine ca desigur, s-a cheltuit o gramada de bani pentru cosuri si recipiente si asta nu neaparat din proprie initiativa ecologica, ci pentru ca avem norocul sa facem parte din Uniunea Europeana.
Dar, evident, a face parte nu inseamna ca ne-am si integrat, intrucat, iata, la noi, cine incearca sa aiba grija ce unde arunca face eforturi cam degeaba, din moment ce, pe lantul reciclarii, se afla multe zale din materiale nepotrivite.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
