ANALIZA: Ce este inflatia?

ANALIZA: Ce este inflatia? inflatie analizainflatie dolarinflatie leuinflatie bnr

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, un automobil nou putea fi cumparat in SUA pentru mai putin de 1.000 de dolari, iar o casa costa in medie 5.000 de dolari. Acum, totul costa mult mai mult.
Atunci cand inflatia a inceput sa creasca cu peste 10%, in anii '70, americanii au declarat-o inamicul public numarul 1, potrivit unei analize Investopedia.com. Desi se stie ca preturile urca de-a lungul timpului, majoritatea oamenilor nu stie prea multe despre fortele care se ascund in spatele acestui fenomen. Inflatia este definita ca o crestere sustinuta, in timp, a preturilor la bunuri si servicii si este masurata ca o crestere anuala procentuala.

Pe masura ce inflatia creste, fiecare unitate monetara pe care o detineti va cumpara o cantitate mai mica de bunuri si servicii. Valoarea reala a unei monezi nu va ramane niciodata constanta, iar ea este data de puterea de cumparare, de cate bunuri si servicii puteti achizitiona. Cand inflatia urca, puterea de cumparare scade. Daca, de exemplu, inflatia este 5% pe an, un produs care costa acum 100 de lei, peste un an va costa 105 lei.

Exista cateva variatiuni ale inflatiei:

Deflatia: este opusul inflatiei si are loc atunci cand nivelul preturilor scade.

Hiperinflatia: are loc cand inflatia urca mult intr-un timp foarte scurt. In cazuri extreme, acest fenomen poate destabiliza sistemul monetar al unui stat. Un exemplu notabil in acest sens il reprezinta Germania, in 1923, cand preturile cresteau si cu 2.500% intr-o singura luna. Practic, un produs care costa 100 unitati monetare astazi, ajungea peste o luna sa coste aproape 2.600 unitati.

Stagflatia: este o combinatie intre o rata mare a somajului, stagnare economica si inflatie. Acest fenomen s-a intamplat in anii '70 in tarile industrializate, cand au existat conditii economice nefavorabile, iar OPEC a crescut semnificativ pretul petrolului. In ultimii ani, tarile dezvoltate au inregistrat rate ale inflatiei de 2-3%.

Cauzele inflatiei

Nu exista inca o lista clara, general acceptata, a cauzelor inflatiei. Exista, insa, cel putin doua teorii care sunt general acceptate.

"Demand-Pull" - Prima teorie poate fi simplu caracterizata prin fraza "prea multi bani pentru prea putine produse". Cu alte cuvinte, daca cererea creste mai repede decat oferta, preturile cresc. Acest fenomen are loc, de regula, in economiile dezvoltate. Practic, in cazul in care consumatorii vor si pot sa cumpere mai multe produse si servicii decat pot companiile sa aduca pe piata, se creeaza o presiune pe pret. Cumparatorul are mai multi bani in buzunar si este dispus sa ofere mai mult pentru un produs mai scump care devine astfel mai greu accesibil pentru un consumator care are mai putini bani la dispozitie. Companiile speculeaza momentul si cresc preturile din simplul motiv ca produsele lor se vand mult mai bine decat estimasera initial.

"Cost-Push" - A doua teorie face referire la costurile suportate de companii. Cand acestea cresc, firmele sunt obligate sa creasca preturile pentru a mentine marja de profit. In acest costuri sunt incluse componente precum salariile, taxele sau materialele din import. Un pret mai mare va acoperi costurile mai mari, evident cu conditia ca si cumparatorii sa fie dispusi sa scoata mai multi bani din buzunar. Daca salariile raman pe loc, iar preturile cresc putem asista la stagflatie.

Costurile inflatiei

Aproape toata lumea crede ca inflatia are doar efecte negative, dar nu este adevarat. Inflatia afecteaza diverse categorii sociale in moduri diferite. In plus, conteaza mult daca rata inflatiei este anticipata sau nu. Daca inflatia este anticipata, atunci pot fi luate masuri de compensare. De exemplu, bancile pot sa-si modifice dobanzile, iar lucratorii pot sa-si renegocieze salariile pentru ca puterea de cumparare sa nu fie afectata. Problemele apar atunci cand rata mare a inflatiei este mai mare decat cea anticipata. Creditorii incep sa piarda, iar debitorii castiga in cazul in care inflatia este mai mare decat cea prognozata. Pentru cei care contracteaza un imprumut, in cazul in care inflatia ar fi cat dobanda, este ca si cum ar fi luat un imprumut fara dobanda.

Incertitudinile legate de inflatie vor determina managerii si antreprenorii sa fie foarte prudenti cand vine vorba de investitii si angajari. In plus, consumatorii incep sa-si reduca bugetele alocate cheltuielilor. Pe termen lung, o rata mare a inflatiei va afecta cresterea economica. Persoanele care au doar venituri fixe vor trebui sa faca fata unei puteri de cumparare mai mica. Intreaga economie trebuie sa absoarba costuri suplimentare legate de schimbarea preturilor si a strategiilor de marketing. In plus, un stat va avea probleme de competitivitate daca tarile din aceeasi regiune se confrunta cu o rata mai mica a inflatiei.

In cazul angajatilor, problema principala nu ar trebui sa fie cresterea preturilor, ci ajustarea salariilor cu rata inflatiei. Inflatia este si un semn al cresterii economice. In unele cazuri, o inflatie foarte scazuta (sau deflatie) poate fi la fel de nociva pentru economie ca si o inflatie foarte ridicata. O inflatie apropiata de 0% poate fi un semn al slabirii ritmului dezvoltarii economice. Astfel, este greu de spus cand inflatia este buna sau rea pentru economie, totul depinzand de tendinta generala a economiei, de stabilitatea sistemului financiar si de situatia personala a fiecaruia.

In Romania, rata inflatiei ar putea atinge un minim record de 1-1,5% la inceputul anului 2014, iar dobanda ROBOR la 3 luni s-ar putea stabiliza in jurul nivelului de 3% in 2014. Reducerile succesive ale dobanzii de politica monetara a BNR ar putea fi urmate de diminuarea rezervelor minime obligatorii la lei, o masura care va elibera cateva miliarde de lei in piata si va avea un efect puternic de ieftinire a creditelor in moneda nationala.

Foto: BNR.