Unirea cu Moldova? Poate peste 10-15 ani!
moldovaunireaucrainaromaniacalculeobiective
In politica, se spune ca nu este bine sa-ti fixezi mai mult de un obiectiv strategic. Mai exista si un proverb care te avertizeaza ca alergand dupa doi iepuri s-ar putea sa nu prinzi niciunul. Este cazul Moldovei, sora mai mica a Romaniei noastre europene. Treisprezece ani i-au trebuit Romaniei sa semneze acordul de aderare la UE, dupa ce semnase acordul de asociere. A fost o perioada in care nimeni, niciun om sau partid politic, nu a vorbit o alta limba decat limba aderarii. In Moldova, dupa parafarea acordului de asociere, se vorbeste de asemenea doar despre aderare, primul ministru preferand sa lase la o parte unirea cu Romania, desi presedintele Basescu s-a referit la ea ca fiind una dintre prioritatile politicii externe a Bucurestiului.
De la Chisnau, primul-ministru Iurie Leanca a raspuns ca Republica Moldova nu este pregatita pentru unire si ca se va concentra pe aderarea la UE. "Atunci cand vom fi un stat membru UE, vom face parte dintr-un spatiu economic si comercial comun. Nu vor exista frontiere interne. Acesta este obiectivul pe care-l vizam", a declarat Leanca. Si cred ca optiunea este, din punct de vedere politic, extrem de corecta. Moldova s-ar incurca teribil luptand pe doua fronturi. Scopul principal, dupa semnarea acordului de asociere de la Vilnius, a devenit intrarea in Uniunea Europeana, acolo unde, cel putin teoretic, Moldova va fi egala Romaniei si nu vasala ei. Calculele politicienilor moldoveni sunt cat se poate de simple si este de mirare cum unii politicieni de la Bucuresti bat in continuare toba unirii, care mai mult ar ingreuna aderarea Moldovei la UE decat ar usura-o. Tehnic, unirea cu Romania se poate face si dupa aderare, dar oare sentimentul care anima acum cele doua natiuni va mai putea ramane treaz si peste 10-15 ani, cat ar putea dura procedura de aderare?
La unirea din 1918, contextul politico-militar era cu totul altul. Rusia era ravasita de revolutia bolsevica si atenta mai ales la ce se petrecea in interiorul sau. Armatele care luptasera in prima conflagratie mondiala se retrageau in ambele sensuri creand haos in Basarabia. In Basarabia erau o sumedenie de romani, refugiati din calea armatelor germano-austro-ungare. Acestia au jucat un rol extrem de important in starnirea curentului unionist. La solicitarea Sfatului Tarii din Basarabia, Armata Romana a trecut Prutul pentru a restabili ordinea. In tot acest context, dar si al efervescentei populare, la 27 noiembrie 1918, deputatii basarabeni au votat unirea neconditionata cu Romania.
Contextul de acum este cu totul altul. Moldova este o tara independenta si a fost tratata ca atare in negocierile cu Uniunea Europeana. Nici Ucraina, nici Rusia nu mai au vreun cuvant de spus cu privire la deciziile care se iau la Chisnau. De data asta nici Romania. Tara noastra nu trebuie sa deturneze interesul Moldovei si nici sa-l bruieze. Romania trebuie sa-si ajute acum vecina de peste Prut cu sfaturi si expertiza, nu sa-i schiteze politica externa si sa-i sugereze care trebuie sa-i fie obiectivele strategice.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
