Zona euro va imparti gradual costurile inchiderii bancilor din tarile sale
zona eurobanciinstitutii bancarevoturifalimenteurozona
Initial, costul inchiderii unei banci din zona euro va fi suportat aproape in intregime de tara respectiva, dar obligatiile partenerilor din blocul euro vor creste gradual, responsabilitatile fiind distribuite in mod echitabil dupa zece ani, potrivit unei propuneri europene, analizate de Reuters.
Propunerea a fost pregatita de Lituania, tara care detine presedintia (prin rotatie) a UE si va fi analizata luni, 16 decembrie.
Dupa o "furtuna financiara", care a afectat bancile din Irlanda pana in Spania, tarile doresc o noua legislatie, pentru situatiile in care unele banci intra in faliment, un al doilea pas al unei reforme mai vaste, sub egida "uniunii bancare".
Parafarea unei intelegeri inaintea intalnirii summit-ului UE de la Bruxelles (19-20 decembrie) ii va permite cancelarului german Angela Merkel sa defileze cu un succes in privinta gestiunii bancare, chiar daca disponibilitatea Germaniei de a participa la salvarea bancilor - o conditie ferma a uniunii bancare - ar putea fi mai redusa decat sperau unele tari.
Potrivit noii propuneri, costurile inchiderii unei banci in primul an de operatiuni ar urma sa fie acoperit in totalitate din fondurile tarii in care institutia bancara isi are resedinta.
Fondurile respective vor fi infiintate in fiecare tara din zona euro. De unde vor veni banii? Din taxele platite de banci in tarile respective, cumuland in fiecare an pana la 0,1% din toate depozitele asigurate pe are le detin.
Aceste fonduri vor ajunge la 1% dupa zece ani, dar in primul an fiecare va reprezenta doar 0,1% din depozite, intr-o tara din Eurozona, urmand sa creasca la 0,2% in anul urmator (schema va fi repetata pana la implinirea celor zece ani).
Daca banii stransi din taxele bancare intr-o anumita tara de resedinta in primul an sunt insuficiente pentru a finanta inchiderea bancii, vor intra in actiune fondurile altor tari din zona euro, care vor contribui cu pana la 10% din banii acumulati pana atunci, pentru a ajuta statele vecine.
In al doilea an, fondul dintr-o tara va trebui sa furizeze pana la 90% din bani pentru finantarea costurilor inchiderii unei banci, inainte de a apela la partenerii din Eurozona; la randul lor, partenerii europeni vor trebui sa furnizeze pana la 20% din fondurile lor, pentru a ajuta tara respectiva.
Obligatia tarii care gazduieste banca cu probleme, inainte de a-si solicita partenerii, se va diminua cu 10% in fiecare an, in timp ce obligatia potentiala a tarilor din Eurozona va creste cu 10% in fiecare an.
Astfel, in al zecelea an, fondul local dintr-o anumita tara va contribui cu doar 10% la salvarea economiei, atunci cand bancile esueaza; la randul lor, partenerii vor fi obligati sa contribuie cu pana la 100% din fondurile lor totale, pentru a acoperi costurile inchiderii unei banci intr-o tara vecina din blocul euro.
In situatia in care costurile inchiderii unei banci in cei zece ani de tranzitie vor fi mai mari decat contributia combinata a tarii-gazda si cea a fondurilor din Eurozona, acel stat va impune taxe suplimentare pentru sectorul sau bancar.
Daca nici asa nu se vor acoperi costurile, guvernul tarii in care este localizata banca falimentara ar putea furniza o finantare care va fi recuperata ulterior din taxele bancare sau daca nu dispune de bani, ar putea solicita un program din partea mecanismului ESM din Eurozona - asa cum a facut Spania in 2012.
Toate fondurile nationale destinate situatiilor in care bancile trebuie inchise vor fuziona intr-un Fond Individual de Rezolutie al Eurozonei, dupa zece ani si din acel moment, SRF va finanta toate costurile de inchidere a bancilor, mutualizand riscul, scrie Reuters.
Stabilirea SRF si a aranjamentelor privind riscurile si impartirea costurilor dupa zece ani de tranzitie se afla sub incidenta unui acord interguvernamental, care va fi negociat de tarile din Eurozona pana la 1 martie 2014, precizeaza propunerea lituaniana.
Utilizarea SRF va fi stabilita de Consiliul Autoritatii Rezolutiei Individuale, alcatuit din reprezentanti ai tarilor si institutiilor din zona euro. Board-ul va vota prin majoritate calificata, nu prin unanimitate, precizeaza Reuters.
Majoritate calificata: numar de voturi egal sau mai mare decat numarul intreg obtinut prin rotunjirea numarului fractionar (http://www.akademos.asm.md/).
Un produs media marca Rentrop&Straton 
