Fenomene specifice de discriminare la locul de munca: mobbing-ul

Fenomene specifice de discriminare la locul de munca: mobbing-ul mobbingbullyingdiscriminareloc de muncafemeibarbatianimaleloc de munca

Mobbing-ul se refera in principal la actiuni de presiune psihologica intensa indreptate asupra unui angajat, pentru a-l face sa paraseasca postul respectiv, in conditiile in care concedierea lui ar atrage probleme legislative.
Angajatul care "trebuie" inlaturat poate astfel sa suporte pe termen lung o serie de nedreptati si umilinte menite sa il aduca in punctul in care sa plece singur de la respectivul loc de munca. In Romania, desi fenomenul exista, nu s-a realizat pana in prezent o discutie publica asupra lui.

Angajatul "nedorit" este pus in imposibilitatea de a-si indeplini sarcinile de serviciu. Umilintele si presiunile la care este supus ii aduc prejudicii psihice si sociale si ii pot afecta chiar starea de sanatate. Femeile pot fi mai usor tinta unui atac de mobbing, dar statisticile europene arata, totusi, ca atat femeile, cat si barbatii sunt tinte ale acestor actiuni, in procente aproximativ egale.

Cercetarea europeana asupra acestei probleme a inceput in Scandinavia in 1980 si s-a extins in anii ’90 si in alte tari europene. Elementul central in orice definitie a "mobbing-ului", sau "bullying-ului" in majoritatea tarilor anglosaxone, il reprezinta natura repetata si de durata a comportamentului negativ caruia ii este expusa tinta.

Fenomenul de mobbing se intalneste si in randul animalelor, in special al pasarilor. In ornitologie, mobbing-ul se refera la comportamentul pasarilor de a hartui ceva ce reprezinta o amenintare.

Oamenii pot si ei sa se alieze impotriva colegilor de munca pe care ii percep ca o amenintare, pentru a-si acoperi propriile slabiciuni si deficiente.

Victimele mobbing-ului sunt de obicei persoane calificate peste medie, entuziaste, inteligente, integre, dedicate, care pot fi catalogate ca persane inteligente emotional.

Heinz Leymann, unul dintre initiatorii cercetarii in domeniu, a scris o carte despre mobbing in 1986, Mobbing – Psychological Violence at Work. Leymann a identificat 45 de comportamente asociate mobbing-ului pe care le-a grupat in 5 categorii, in functie de efectele asupra victimelor:

1. Actiuni destinate ingradirii posibilitatii de exprimare a victimei: aceasta nu are posibilitatea de a-si expune punctul de vedere in fata sefilor ierarhici; victima este intrerupta atunci cand vorbeste; colegii impiedica victima sa-si sustina punctul de vedere; colegii se adreseaza necuviincios, jignesc victima; munca victimei si viata personala sunt criticate;

2. Actiuni ce vizeaza izolarea victimei: nu se vorbeste niciodata cu victima; victima nu este lasata sa se adreseze altei persoane; victimei i se atribuie un loc de munca ce o izoleaza de colegi; se interzice colegilor sa vorbeasca cu victima; se ignora prezenta fizica a victimei.

3. Actiuni de desconsiderare a victimei in fata colegilor: victima este vorbita de rau si se lanseaza diverse zvonuri despre ea si actiunile ei; aceasta este ridiculizata si considerata bolnava mintal; sunt atacate convingerile politice sau religioase ale victimei; se glumeste pe seama originii, nationalitatii si vietii particulare a victimei; notarea de serviciu este inechitabila; victima este hartuita sexual.

4. Actiuni de discreditare profesionala a victimei: victimei nu i se atribuie sarcini sau i se atribuie unele peste nivelul calificarii sale sau sub nivelul calificarii, unele fiind inutile sau absurde; se schimba frecvent sarcinile atribuite victimei si i se impune sa execute sarcini umilitoare.

5. Actiuni vizand compromiterea sanatatii victimei: incredintarea unor sarcini periculoase si nocive pentru sanatate; amenintarea cu violente fizice; agresarea fizica usoara a victimei, ca avertisment; agresarea fizica grava, fara retineri; neplaceri la locul de munca sau la domiciliu; agresarea sexuala a victimei.