Manager.ro iti explica: Cum afecteaza INCREDEREA mediul economic
manager.roincredereafacerirecesiunedeficit bugetarausteritate
Increderea intre parteneri este esentiala in orice fel de relatie. In afaceri este la fel. Nimeni nu ii da bani imprumut unei persoane in care nu are incredere, mai ales daca se asteapta sa primeasca si o dobanda. Va vom explica, pe scurt, cum afecteaza increderea mediul economic si financiar.
Dupa criza economica izbucnita in 2008, multe guverne au inregistrat deficite bugetare mari, din cauza unor factori ciclici (ex.: reducerea veniturilor din taxe in recesiune) si a unor deficite structurale (ex.: costuri mai ridicate cu asigurarile sociale). Unele tari din Zona Euro au experimentat o crestere rapida a costurilor la care se imprumutau de pe pietele externe. Este vorba de dobanzile la obligatiunile guvernamentale emise. Pentru a imbunatati situatia si a scadea costurile de creditare, multe state au impus masuri dure de austeritate pentru a reduce deficitele si datoriile. Dobanzile la obligatiuni ar fi trebuit sa ramana mici, deoarece guvernele se asteptau ca reducerile de costuri sa fie percepute ca un lucru pozitiv, care sa le ofere creditorilor INCREDEREA ca lucrurile merg in directia buna, iar tarile vor fi capabile sa-si plateasca datoriile. Din pacate acest lucru nu s-a intamplat. Se spune ca orice manager slab reduce costurile, atunci cand nu poate sa vina cu o strategie de crestere si dezvoltare.
Ce spun criticii austeritatii
Pe de alta parte, criticii austeritatii, precum economistul american Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, spun ca efectul imediat al reducerilor de costuri este scaderea INCREDERII consumatorilor si a celor care fac afaceri. Astfel, desi o tara ar trebui sa fie perceputa mai bine pe plan extern, in interior este afectata de scaderea consumului si contractarea mediului de afaceri. Consecinta imediata este cresterea somajului.
John Maynard Keynes (foto) a scris in lucrarile sale despre capcana lichiditatii. Din cauza masurilor de austeritate, cetatenii si companiile isi pierd INCREDEREA si tind sa economiseasca mai mult, existand mai putini bani in piata. Banii sunt pentru o economie cum este uleiul pentru un motor. Daca nu sunt in cantitati suficiente pe piata, economia se gripeaza. Astfel, existand o criza de lichiditate, un guvern este fortat sa apeleze la emisiunile de obligatiuni. Creste astfel datoria externa, deoarece banii obtinuti sunt folositi de fiecare data nu pentru investitii si dezvoltare, ci pentru petecirea deficitului care refuza sa scada din cauza veniturilor mai mici la buget. Keynes sustine sporirea cheltuielilor guvernamentale in perioadele de recesiune pentru a se contracara efectele cresterii economisirii. Acest lucru permite o relansare economica mult mai rapida. Abia apoi, beneficiind de crestere economica, un guvern ar trebui sa incerce reducerea deficitului bugetar.
Cazuri concrete
Sa luam un caz concret, in care vedem clar cum afecteaza increderea o economie. In 2010, Marea Britanie a anuntat ca doreste sa impuna masuri de austeritate in valoare de 81 miliarde de lire sterline in urmatorii patru ani. Pana la 500.000 de angajati din sectorul public urmau sa fie concediati. Increderea consumatorilor si a managerilor a scazut in 2011 la cel mai scazut nivel din timpul crizei. Ca o consecinta, tara a intrat din nou in recesiune in primul trimestru din 2012.
In alte tari care au introdus masuri dure de austeritate, precum Irlanda, Grecia sau Spania, s-a intamplat acelasi lucru, dar la scara mult mai mare. Mai mult, in ciuda taierilor de costuri, dobanzile la obligatiunile guvernamentale au tot crescut. Acestea nu au fost suficiente pentru a readuce INCREDEREA pe piete.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
