Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici

INTERVIU Alina-Cristina Sirbu, avocat Baroul Bucuresti: Un antreprenor inteligent beneficiaza la maximum de ceea ce-i ofera legislatia

INTERVIU Alina-Cristina Sirbu, avocat Baroul Bucuresti: Un antreprenor inteligent beneficiaza la maximum de ceea ce-i ofera legislatia
de la 05 Dec. 2013 Exclusiv
INTERVIU Alina-Cristina Sirbu, avocat Baroul Bucuresti: Un antreprenor inteligent beneficiaza la maximum de ceea ce-i ofera legislatia Tags: alina-cristina sirbuavocat baroul bucurestievaziunea fiscalabeneficiile legislatiei

Un antreprenor care are o colaborare stransa cu un avocat bun si il consulta pe acesta periodic poate obtine, in mod legal, la fel de multi bani ca si cei care ar face evaziune fiscala. Unii aleg sa se duca la un avocat doar cand au probleme, in timp ce un antreprenor inteligent se va duce periodic tocmai pentru a preveni situatiile limita.


O foarte buna educatie financiara si sfatuirea periodica cu specialisti ii permite unui manager sau antreprenor sa aduca la bugetul companiei sume consistente de bani si sa beneficieze din plin de avantajele aduse de sistemul legislativ, considera Alina-Cristina Sirbu, avocat independent in cadrul Baroului Bucuresti, intr-un interviu acordat Manager.ro.

1.Care ar fi cele mai folosite metode prin care se face evaziunea fiscala?

Evaziunea fiscala a atins deja, in Romania, toate domeniile de activitate economica. Din acest punct de vedere, putem spune ca metodele prin care se realizeaza au devenit si ele specializate, astfel ca in unele cazuri necesita un ridicat nivel de pregatire si expertiza economica. Insa cele mai intalnite metode raman, totusi, cele prin care se omit a se evidentia in contabilitate veniturile obtinute din operatiunile economice, corelativ are loc evidentierea unor cheltuieli pe baza unor operatiuni economice fictive, si in final realizarea unor evidente contabile duble, astfel incat societatea comerciala ajunge sa functioneze doar intr-o aparenta de legalitate. In unele situatii, ,,regulile nescrise” ale evaziunii fiscale se extind dincolo de activitatea unei societati luate in mod individual si implica un adevarat circuit economic prin crearea unor societati comerciale-fantoma, in asa-zisele constructii de timp ,,carusel” prin intermediul carora pot fi scoase de sub incidenta fiscala sume uriase de bani, fapte care, nu in putine cazuri, ating infractionalitatea transfrontaliera. Celalalt pol al evaziunii fiscale fiind, evident, spalarea de bani.

2.Cum ar putea fi prinsi evazionistii? Cum isi poate recupera statul banii?

Evaziunea nu poate fi limitata decat printr-o atitudine ferma din partea organismelor de control ale statului. Realitatea a demonstrat insa ca o parte din aceasta activitate este ineficienta intrucat personalul acestor organisme de control ar intretine fenomenul de evaziune prin implicarea sa in diferite fapte de coruptie. In prezent, s-a incercat o reorganizare a ANAF prin infiintarea, de la 1 noiembrie, a Directiei Generale Antifrauda Fiscala, organism care a inlocuit Garda Financiara cu o structura care se doreste a fi mai eficienta. Ca organism specializat, faptele de evaziune sunt investigate prin Directia de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane. Daca prin fapta de evaziune s-a cauzat o paguba mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 Euro, urmarirea penala este de competenta Directiei Generale Anticoruptie (DNA). Pentru faptele de evaziune realizate de catre grupuri infractionale organizate competenta apartine Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), ambele structuri – DNA si DIICOT- functionand in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Dincolo de aspectul infractional, cea mai importanta problema pentru bugetul de stat este recuperarea banilor.

In acest scop, Legea nr. 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale incearca sa-i co-intereseze pe evazionisti in recuperarea prejudiciului oferindu-le limite de pedeapsa reduse la jumatate in cazul recuperarii integrale a acestuia pana la primul termen de judecata. Pentru un prejudiciu cauzat si recuperat de pana la 50.000 Euro, se poate aplica o sanctiune administrativa care se inregistreaza in cazierul fiscal. Tot cu acest scop, al recuperarii prejudiciului, in cazul faptelor de evaziune fiscala a fost instituita si obligativitatea luarii masurilor asiguratorii. In infractiunile ample de evaziune fiscala insa, bazate pe constuctii financiare bine elaborate, recuperarea prejudiciului este o sarcina grea, daca nu imposibila. Un astfel de exemplu este cel al societatilor comerciale infiintate pe baza unor documente false, sau folosindu-se datele de identitate ale unor persoane vulnerabile din punct de vedere economic, persoanele juridice astfel inregistrate la Registrul Comertului neavand alt rol decat participarea lor la un circuit de evaziune fiscala si spalare de bani. In aceste situatii si in multe altele, reusita operatiunii de tragere la raspundere a celor implicati tine de celeritatea si eficienta urmaririi penale (stiut fiind ca in astfel de infractiuni banii sunt mutati cu rapiditate dintr-un cont in altul, si dintr-o tara in alta) si nu in ultimul rand de expertiza financiar-contabila, singura care poate demonstra, in ultima instanta, felul in care s-a operat intr-un caz particular de evaziune fiscala.

3. Cum este folosita insolventa in cazurile de evaziunea fiscala?

In cazurile de evaziune fiscala, insolventa este doar o stare in care a fost adusa societatea folosita in scop evazionist. Cu alte cuvinte, exista interesul ca societatea care nu isi mai poate sustine impozitele catre stat si datoriile catre creditori, sa isi ceara insolventa la Tribunal, pentru a beneficia de toate garantiile oferite de o astfel de procedura legala. In spatele insolventei insa, pot fi evidentiate metode care tin de practica evazionista: lipsa sau ascunderea documentelor contabile, efectuarea cu stiinta a unor cheltuieli mult peste profitul societatii, sediul nu mai exista, societatea nu detine nici un bun in patrimoniu etc. Astfel ca procedura insolventei utilizata cu abilitate poate lichida cu eleganta o societate pe motiv ca aceasta nu a fost performanta economic (si acest argument poate fi scuzabil, pana la un punct, pentru creditor) pentru a ascunde de fapt o realitate: aceea ca societatea comerciala a folosita cu scopul de a nu avea performanta economica.

4. Ce masuri de prevedere recomandati antreprenorilor corecti?

As incepe printr-o recomandare generala: pe langa planul de afaceri, este necesar ca antreprenorul sa dezvolte o relatie de buna colaborare cu un expertul contabil si eventual un avocat, si asta inainte de a fi pus in fata vreunei probleme. Aceasta practica este necesara pentru a identifica din timp modalitatile prin care se poate plasa intr-o pozitie cat mai favorabila, pentru a beneficia intr-o masura cat mai mare de avantajele oferite de reglementarile fiscale in vigoare. Este vorba aici de imprejurarea mai putin cunoscuta si folosita poate, de a beneficia la maximum de tot ce iti ofera legislatia astfel incat societatea ta sa se plaseze constant intr-o pozitie avantajoasa. Utilizate la maximum astfel de metode, au ca rezultat o ,,dezimpovarare” fiscala deloc de neglijat pentru contribuabil. Astfel de practici sunt perfect legale si de dorit intr-o economie sanatoasa. Si in egala masura o aplicare a principiului ca informatia bine utilizata aduce bani.

5. Cum isi poate recupera prejudiciul antreprenorul corect?

In toate acele imprejurari in care un antreprenor de buna-credinta a fost prins involuntar intr-un circuit evazionist, modalitatea concreta pe care o are la dispozitie este aceea de a se consitui parte civila in dosarul penal. In general, astfel de dosare sunt deosebit de complexe, domeniul penal se intrepatrunde cu cel finanaciar-contabil, si din acest motiv pentru recuperarea prejudiciului este necesar sa se apeleze la serviciile unui avocat. Daca urmarirea penala nu este inceputa, insa a fost prejudiciat prin fapte de evaziune fiscala in cadrul relatiilor sale de afaceri, are posibilitatea si chiar trebuie sa faca o plangere penala pentru a se delimita de eventualele consecinte ale faptelor de evaziune, acestea fiind, conform Legii nr.241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, infractiuni.

Foto: Wikipedia.


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele

Rating:


Nota: 3 din 5 - 2 voturi.

Alte articole similare pentru fiecare cuvant
click pe cuvantul dorit


Newsletter zilnic GRATUIT
Manager de succes - 6 strategii imbatabile
Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul Manager.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
Top imagine

Comentarii

0 comentarii


Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Top imagine
Newsletter zilnic GRATUIT
Manager de succes - 6 strategii imbatabile
Aboneaza-te la newsletterul Manager.ro si primeste ultimele noutati pe email.

Va oferim CADOU un Raport Special Gratuit  "Manager de succes - 6 strategii imbatabile".

Consilier Managementul Deseurilor


Descarca Alerter Manager.ro



Cele mai citite stiri




Ultimele comentarii



Aboneaza-te la Newsletterul Gratuit.
Zilnic in Inboxul tau.
Din fericire, NU scriem despre
cancan, showbiz, lifestyle sau scandal.

Adauga e-mailul tau pentru Stiri din Romania reala, cu informatii zilnice, articole din economie, politic si administrativ.

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic.
Advertisement