Editorial Dan Manusaride: Va reusi Japonia sa-si relanseze economia dupa ce a primit organizarea J.O. din 2020?

Editorial Dan Manusaride: Va reusi Japonia sa-si relanseze economia dupa ce a primit organizarea J.O. din 2020? japoniajocurile olimpicetokyo

Jocurile Olimpice din anul 2020 au revenit, pentru a doua oara in istoria competitiei, Japoniei. O onoare pe care o primeste Tara Soarelui Rasare dar si o oportunitate pentru repornirea unei economii puternic afectate de criza. Contractorii japonezi anticipeaza inca de pe acum lucrari masive in constructii si infrastructura, dar alaturi de ei se mai bucura si cei care au afaceri sau lucreaza in industria turismului, care intrevad un an 2020 de exceptie, cu incasari record.
Este o idee buna insa sa investesti de pe acum in stocuri de materiale si contracte de turism pentru un eveniment ce se va desfasura abia peste 7 ani? Parerile sunt impartite, iar scepticismul porneste de la cifrele reci ale statisticilor, care spun ca nu este obligatoriu sa primesti un astfel de cadou (mai ales de la greci!), iar cand tragi linie, sa iesi pe profit. Experienta unor tari care au organizat Jocuri Olimpice si au pierdut nu este nici departe de epoca moderna si nici nu reprezinta exemple incurajatoare. La Montreal, in 1976, s-au pierdut nu mai putin de 2 miliarde de dolari, iar la Atena, in 2004, aproximativ 14-15 miliarde. Doar la Seul, in 1988 si la Los Angeles, in 1984, organizatorii s-au putut lauda cu profituri de 250-300 de milioane de dolari. Este oare bine, din punct de vedere al unui antreprenor cu viziune de ansamblu sa-si programeze intr-o tara aflata in criza indelungata si profunda, investitiile pentru un orizont de castig atat de indepartat si nesigur? Japonezii gandesc acest subiect un pic altfel decat europenii sau americanii.

Aici vorbim despre o mare diferenta de cultura. Japonezii intotdeauna gandesc in viitorul indepartat. Modul in care sunt construiti, rabdarea si tenacitatea ii determina sa vada in Jocurile Olimpice de peste 7 ani o mare conducta de fonduri care ii va ajuta sa-si mentina si consolideze afacerile. Cu siguranta ca nu numai castigurile sunt vazute ca un factor incurajator pentru economia nipona ci insasi imboldul dat economiei va constitui un punct de plecare pentru viitor. Unii analisti niponi ceva mai optimisti prevad chiar o crestere graduala a PIB-ului tarii cu 4%, ceea ce, pentru o economie aflata in stare de deprimare vine ca un balon de oxigen. Scepticii spun ca, dimpotriva, fiind vorba, in cea mai mare parte, de investitii guvernamentale, pentru o tara care este indatorata suficient de mult, efortul va fi greu de suportat si de surmontat. Se vorbeste tot mai des in Japonia despre asa-numitul "Abenomics", un termen inventat pentru a descrie politicile aplicate de catre primul-ministru Shinzo Abe (de unde vine si termenul), care are o strategie ce se explica prin lansarea a trei sageti pentru a atinge aceeasi tinta.

Intr-o legenda veche japoneza se spune ca o sageata lansata se poate rupe, dar trei sageti lansate simultan, cu siguranta isi vor atinge tinta. Cele trei sageti ale primului ministru tintesc o relaxare a politicilor monetare, o stimulare fiscala flexibila pentru investitori si o strategie de revingorare a sectorului privat. Desi au existat multi sceptici in privinta strategiei guvernamentale, se pare ca aceasta a avut, pana in prezent, un impact extrem de pozitiv pentru economia japoneza, rata somajului scazand de la 4% in ultimul trimestru din 2012, la 3,7% in primul trimestru al lui 2013. In urma masurilor implementate de Abe, nu numai popularitatea sa a crescut simtitor, ci si increderea populatiei in prima strategie cu adevarat nepopulista lansata in ultimele decenii. Bugetul anuntat pentru noile constructii care se vor ridica pentru a servi competitiile sportive este de 2,9 miliarde de dolari.

Principalele costuri sunt alocate pentru ridicarea unui nou stadion olimpic, a altor noua baze noi olimpice si un modern sat olimpic, dotat cu toate facilitatile. Totusi nu trebuie sa uitam ca si Grecia isi propusese sa cheltuiasca pentru J.O. din 2004, 6 miliarde si a cheltuit pana la urma 15, iar exemplul cel mai recent este Londra, care a anuntat un buget de 10,4 miliarde si a raportat cheltuieli de 13,9 miliarde. Va reusi Japonia, cea mai indatorata tara dezvoltata din lume, sa-si relanseze economia sub sigla Jocurilor Olimpice din 2020, sau si aceasta viitoare editie va fi, ca multe altele, un fiasco financiar? In sapte ani si noi si japonezii vom afla!

Foto: Wikipedia.