Masura a fost luata de autoritatile din Romania la solicitarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) si cu avizul Ministerului Justitiei, deoarece se prezuma ca zona cartelelor pre-platite este folosita pentru infractiuni economice, existand si riscul de utilizare in activitati legate de terorism.
La momentul discutarii proiectului de lege, Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a solicitat Guvernului si Parlamentului sa aiba in vedere obligatiile asumate de Romania prin tratate internationale cu privire la drepturile omului, nu doar necesitatile dictate de siguranta nationala.
Drept urmare, cartele pre-pay vor putea fi cumparate doar cu un act de identitate, iar cele aflate deja in uz vor necesita identificarea in cel mult sase luni de la intrarea in vigoare a noii legi. In caz contrar posesorii acestul tip de cartela vor pierde numarul de telefon.
Romania nu este singura tara cu asemenea reglementare. In Europa tari ca Letonia, Bulgaria si Grecia, dar si Germania si Danemarca cer datele de identitate ale cumparatorului unei cartele pre-pay. La nivelul tarilor OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica), din cele 33 de tari membre doar 9 aplica o regula similara. Aceste tari sunt: Australia, Franta, Germania, Ungaria, Japonia, Norvegia, Slovacia, Afica de Sud si Elvetia.
De mai multi ani cartelele pre-pay au devenit o preocupare pentru politie si agentiile de securitate la nivel mondial, dar nu a fost efectuat niciun studiu care sa arate o legatura directa intre acestea si riscul unor activitati criminale sau teroriste. Inregistrarea obligatorie este considerata de multe organizatii de aparare a drepturilor omului drept o incalcare a vietii private a utilizatorilor si inca se examineaza daca aceasta incalcare este o actiune adecvata pentru a preveni infractiunile si atacurile teroriste.
Primul ministru al Romaniei, Victor Ponta, declara nu mai departe de ieri, 9 aprilie, ca: "Proiectul de lege privind cartelele pre-pay este conform practicii europene". Cu doar o zi inainte insa, adica marti, 8 aprilie, Curtea Europeana de Justitie a declarat drept nevalida Directiva UE privind stocarea datelor, adoptata in 2006, in urma atacurilor teroriste de la Londra si Madrid. Curtea a considerat ca aceasta directiva reprezinta o imixtiune deosebit de grava in drepturile fundamentale la respectarea vietii private si la protectia datelor cu caracter personal.
In comunicatul de presa al Curtii se subliniaza ca "intrucat Curtea nu a limitat efectele in timp ale hotararii, declararea nevaliditatii isi produce efectele de la data intrarii in vigoare a directivei", ceea ce ar putea insemna ca toate legile ce au fost implementate, ca urmare a directivei UE din 2006, incalca drepturile omului.
Drept urmare, noul proiect de lege este conform cu practicile europene, dar folosirea tuturor datelor astfel obtinute va deveni, pentru toate tarile UE, neconstitutionala, conform hotararii Curtii Europene de Justitie, emisa la 8 aprilie 2014.
.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
