Creditorii si actionarii bancilor vor fi primii care vor incasa "loviturile", urmati de deponentii cu depozite mai mari de 100.000 euro.
Daca situatia continua sa fie critica, va interveni guvernul si contribuabilii vor fi ultimii pe lista celor afectati.
Contribuabilii europeni au tot platit oalele sparte ale bancilor, in anii recenti.
Ministrul de Finante olandez, Jeroen Dijsselbloem, a declarat ca acest plan marcheaza o mare schimbare in privinta modului in care bancile cu probleme sunt sustinute financiar, pentru a fi salvate.
"Daca o banca va avea probleme, vom avea un set de reguli, referitoare la cei care platesc datoriile", a spus ministrul olandez.
"Sectorul financiar in sine va fi foarte responsabil, pentru a-si rezolva problemele".
Urmatorul pas este negocierea dintre guvernele UE si legiuitorii din Parlamentul European.
"Noi reguli"
Sectorul bancar din regiunea europeana a fost grav "avariat" de criza datoriilor suverane. Tari precum Cipru, Spania si Irlanda au injectat zeci de miliarde de euro in bancile falimentare.
In fiecare situatie, guvernul a fost nevoit sa plateasca "factura", datoriile depasind posibilitatile sale.
Problema rezida din faptul ca cele mai multe guverne din zona euro se bazeaza pe propriile banci, atunci cand au nevoie de imprumuturi.
La inceputul lunii, ministrii au pus bazele unui fond prin care bancile sa fie ajutate in mod direct. Fondul va putea sa injecteze 60 miliarde euro in creditorii care intampina dificultati, dar guvernul, creditorii si deponentii vor fi nevoiti sa suporte o parte din costuri.