Drumul spre creditare trece prin pusculite
economisireeconomiibnrnicolae cintezaeliminare impozit 16 la suta
De parca nu ar fi libere sa mute capitaluri, bancile straine cu filiale romanesti sunt criticate ca retrag bani din Romania. Din moment ce nici ele nu stau pe roze si pentru ca nu este cerere pentru credite, duc capitalul acolo unde cred ele de cuviinta ca poate fi plasat.
Daca, in Romania, cererea pentru imprumuturi va da, din nou in clocot, atunci poate ca vor inversa fluxul, dar probabilitatea ca romanii sa se apuce sa se imprumute iar "in draci" este foarte mica.
Anca Bidian, CEO Kiwi Finance, a atras atentia ca, in Romania, nu s-a facut inca simtita partea cea mai neplacuta a creditarii, cea care presupune executari si evacuari din locuinte, proces care ar putea sa ia amploare dupa ce tot mai multe banci isi vor vinde portofoliile de credite neperformante.
Asadar, unii concetateni nici nu au apucat (iar altii, din nefericire, nici nu vor apuca vreodata) sa-si plateasca imprumuturile luate cand economia duduia dimpreuna cu dorintele lor de a avea casa (la suprapret, la pret de bula si de Bula), mobila, aparatura electronica si masina, toate cat ai bate din palme, deci... pe credit.
In atari conditii, timida dezmorteala care se simte, totusi, la imprumuturi poate fi acoperita din resurse autohtone.
Fara nicio indoiala, economisirea este un lucru bun si tocmai de aceea, la sfarsitul lunii iunie, romanii aveau, "pe persoana fizica", in bancile din tara lor depozite in lei si valuta insumand 130 de miliarde de lei.
Si asta in conditiile in care dobanzile pasive au ajuns la niveluri occidentale. Vremurile cand bancile de la noi ofereau dobanzi de 18%-24% pe cardul de... debit sunt uitate, impreuna cu galopul inflatiei.
Acum, exista banci care recompenseaza un depozit pe o luna cu numai 1,5% pe an, adica o dobanda lunara de (1,5 impartit la 12 luni) 0,125%. La un depozit de 10.000 de lei, dupa o luna, deponentul primeste 12,5 lei... brut. Brut, intrucat, din 1 iulie 2010, statul avid de venituri, a decis sa impoziteze si castigurile din dobanzile la depozite si la conturi de economii.
Prin urmare, cei 12,5 lei, impozitati cu 16%, se imputineaza cu 2 lei si ajung la numai 10,5 dar, desigur, deponentul dispune de rezerva de 10.000 de lei, chiar daca mai musca si inflatia din valoarea ei.
Masura impozitarii a fost luata desi, pe buna dreptate, banii depozitati - evident cei castigati licit - provin deja din niste surse impozitate. Din salariu, din drepturi de autor, din chirii, un cetatean se priveaza de o anumita parte de consum pentru a pune deoparte niste bani care au fost impozitati sau urmeaza sa fie.
Cand a fost luata masura impozitarii castigurilor din dobanzi, acestea asigurau castiguri frumusele. Acum, exista depozite pe o luna recompensate cu 1,5%-1,75%, la lei, iar cele pe termene mai lungi trec cu greu de 3,5%. La euro, nici nu mai are sens sa intram in detalii. Una dintre banci... "ofera" 0,25% pe luna, de fapt, efectiv (0,25% impartit la 12 luni) 0,020833%.
In atari conditii, ce sa mai inteleaga deponentii care nu sunt milionari sau miliardari dintr-un astfel de... castig?
Pe buna dreptate, dupa ani de scaderi ale dobanzilor pasive, acum, Banca Nationala a Romaniei (BNR) incearca sa convinga Ministerul Finantelor Publice sa elimine impozitul de 16% sau sa impoziteze in trepte castigul din dobanzi pentru stimularea economisirii in banci, mai ales pe termen lung.
Potrivit lui Nicolae Cinteza, seful Directiei de Supraveghere din BNR, "mentinerea in banci a resurselor pentru care s-au zbatut, in ultimii ani, este o conditie esentiala pentru crearea unei baze de credite care sa le aduca venituri..."
Un produs media marca Rentrop&Straton 
