Credit, neneaco, pe banii statului
credite franci elvetieniresponsabilitate creditdebitori francibnrbanci
Aproape in fiecare saptamana, opinia publica din Romania este sondata. Oamenii sunt intrebati in cine au incredere, ce si pe unde mananca, daca fac miscare, ce telefoane prefera, pe cine ar vota, deci cam orice este la ordinea zilei.
Iar, la aceasta ordine, de mai bine de o luna, se afla si francul elvetian si problemele pe care le-a generat aprecierea acestuia debitorilor care s-au imprumutat in valuta forte.
O cercetare realizata de INSCOP Research pentru Adevarul a aratat ca 30,6% dintre romani cred ca responsabilitatea pentru situatia dificila in care sunt cei si cele care au credite in franci elvetieni revine bancilor care au acordat imprumuturile.
Imbucurator este ca 26,5% dintre respondenti i-au desemnat drept responsabili pentru dificultatile intampinate chiar pe cei si cele care si-au pus semnaturile pe contracte de credit in franci elvetieni.
In acelasi timp, 15,9% au dat vina pe Banca Nationala a Elvetiei si 12,4% pe Banca Nationala a Romaniei; 14,6% nu au stiut ce sa raspunda sau nu au raspuns deloc.
Romanii au fost intrebati si cu privire la niscaiva solutii pentru binele... De fapt, pentru binele cui?
Impaciuitori, 37% au raspuns ca ratele mai mari la creditele in franci elvetieni ar trebui suportate si de catre cei care au luat imprumuturile si de catre bancile care le-au acordat.
Au existat, insa, si pareri ori alba, ori neagra. Asa se face ca 24,1% au spus ca ratele mai mari ar trebui platite numai de catre cei care s-au imprumutat, iar 21,9% numai de catre banci.
Ingrijorator este ca, din esantionului de 1.065 persoane, reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste 18 aceasta varsta, parerea a 4,1% a fost ca ratele mai mari ar trebui suportate de catre stat, din bani publici. Bine ca macar 12,9% nu au stiu ce sa zica.
Sondajul, sau cel putin partea sa facuta publica, nu spune daca aceia care ar vrea ca statul sa le plateasca ratele sunt datori in franci elvetieni, dar, totusi, 4,1% dintre cei carora operatorii de interviu le-au pus in fata chestionarul, la ei acasa, ar vrea ca noi, toti, sa platim oalele unora, sparte de ei insisi, ca este vorba despre client sau despre banca din ai carei bani si-a luat clientul casa sau altceva spre a folosi pentru bunul lui plac.
Asadar, pentru cele putin peste patru procente, daca cineva intra cu masina intr-un pom sau sparge geamul vecinului/sticle de pe rafturile unui magazin, iar actiunile sunt numai si numai consecinta propriilor fapte, este firesc sa aiba pretentia sa plateasca pagubele si cei care nu au intrat cu masina in pom si nici nu s-au atins de vreun obiect casabil.
Mai grav decat aceasta mentaliate este ca 4,1% (plus/minus 3%, cat este eroarea maxima admisa a datelor) si poate si cei aproape 13% (supusi aceleasi marje de eroare) care nu au avut nicio parere nu stiu ca banii stransi in bugetul statului provin de la toti contribuabilii, persoane fizice si mai ales juridice.
Din moment ce numai aproximativ 75.000 de persoane din populatia de cateva milioane a Romaniei au credite in franci elvetieni si, atentie, nu toti acestia se plang (manifestatiile contra BNR si bancilor comerciale daca aduna 2.000 de persoane), inseamna ca majoritatea covarsitoare a contribuabililor nu a luat credite in franci, la fel cum majoritatea covarsitoare nu este nici actionara la bancile care au acordat imprumuturi in "monede exotice".
Cu toate acestea, unii romani sunt de acord sa platim toti pentru greselile facute de persoanele majore si de banci (cum recunostea, ieri, un bancher), de niste persoane juridice care au la dispozitie... specialisti, analisti de risc si softuri costisitoare.
Este ca si cand ai fi de acord sa achitam toti nota de plata pentru un dejun copios la care nici macar nu am participat, daramite sa ne fi asezat la masa.
Si mai rau este ca romanii care ar fi de acord sa se plateasca ratele din bugetul de stat nu sunt constienti ca, din aceeasi sursa, sunt finantate Educatia, Sanatatea, Apararea, Justitia, Cultura. Chiar daca bugetele acestora sunt amarate, nu mai este nevoie de inca un orificiu prin sita prin care se scurg banii, nu ar trebui sa vrem credite, neneaca, pe banii statului, daca ar fi sa-l parafrazam pe... nenea al carui chip este tiparit pe bancnota de 100 de lei.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
