Constitutia din 1923, model pentru Traian Basescu
politicaconstitutie1923traian basescudemocratieguvern
Presedintele Traian Basescu a declarat, vineri seara, la Constanta, dupa ce a vizitat expozitia inchinata Regelui Ferdinand I, ca noua Constitutie a Romaniei trebuie sa fie "la fel de bine gandita ca cea din 1923", afirmand ca aceea a fost una din cele mai moderne constitutii pe plan mondial.
Cu ocazia vernisajului expozitiei dedicate Regelui Ferdinand I, Basescu a spus ca acesta a fost seful de stat "care a facut cele mai mari servicii neamului romanesc".
"Asta a fost una dintre cele mai moderne constitutii din lume (n.r.- Constitutia din 1923). In baza acestei constitutii si a modului cum functiona statul roman in perioada de dupa intrarea constitutiei in vigoare, Romania a fost una din cele mai stabile tari din punct de vedere economic, cele mai stabile din lume, nu din Europa", a spus Traian Basescu, citat de
Mediafax.
Jurnalistii l-a intrebat pe Basescu ce ar trebui sa pastreze noua Constitutie din cea din 1923. "Principiile sanatoase de functionare a statului (...) Sa fie la fel de bine gandita ca cea din 1923", a raspuns presedintele tarii.
Totodata, Basescu a declarat ca expozitia reprezinta "o parte glorioasa a istoriei noastre".
De asemenea, Traian Basescu a spus ca expozitia reprezinta "o parte glorioasa a istoriei noastre".
Constitutia din 1923 este Constitutia Romaniei adoptata dupa Marea Unire. A fost in vigoare pana la adoptarea Constitutiei din 1938. A fost repusa in vigoare in 1944 pana la 30 decembrie 1947, cand a fost proclamata republica.
Potrivit Constitutiei din 1923, Romania era o monarhie constitutionala, stat national, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constitutia unificarii, cum mai e numita, consfinteste realizarea Romaniei Mari si are la baza constitutia din 1866, dovada fiind faptul ca din cele 138 de articole, 78 s-au pastrat din cea de la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vietii politice.
El exercita puterea executiva, numea si revoca ministrii, sanctiona si promulga legile, era seful Armatei, avea drept de veto, putea bate moneda, conferea decoratii, avea drept de amnistie si gratiere, convoca si dizolva Parlamentul, incheia tratate (acestea devenind valabile dupa ce erau aprobate de Parlament).
Parlamentul constituia puterea legislativa in cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul si Adunarea deputatilor) si avea rolul de a vota legile, de a le abroga si avea drept de control asupra activitatii guvernului.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
